Mesagerul.ro

Imigranții din România. Statistici, contexte, dispute publice și doi srilankezi în Ditrău

 Imigranții din România. Statistici, contexte, dispute publice și doi srilankezi în Ditrău

’’Revolta’’ împotriva celor doi srilankezi a generat reacții publice foarte diferite în mass-media românească. Cel mai vocal și popular punct de vedere a blamat discriminarea celor două persoane ca rezultat direct al influenței mass-mediei din Ungaria, la care sunt expuși în mod constant maghiarii din Ditrău. Mai mult, că în Ungaria și în Secuime, discursul virulent anti-imigrație al premierului Ungariei, Viktor Orban, lasă răni adânci. Apoi s-a dat vina pe instituțiile locale care nu îi învață pe secui să fie toleranți și să înțeleagă diversitatea rasială, reacționând altfel la prezența imigranților. Unii le-au oferit locuri de muncă în alte colțuri ale țării, dorind evident să arate toleranță și cât de primitori sunt românii. Plecând de la aceste discursuri, care au animat spațiul public românesc în ultima perioadă, în acest articol prezentăm câteva date și informații despre primirea și acomodarea imigranților în România. Prezentăm date despre câți imigranți sunt în România, care sunt câteva dintre percepțiile care însoțesc această migrație de dată recentă și mecanisme psihologice care stau adesea în spatele discriminării imigranților. Percepția cetățenilor români despre imigranți și invers Conform World Values Survey din 2018, 23% dintre români menționează imigranții ca persoane pe care nu și le-ar dori ca vecini, un procent apropiat de media europeană, în contextul în care în România migrația este un fenomen aflat abia la început. Vom discuta aceste date în paralel cu datele despre Ungaria, pentru a vedea și care este efectul posibil al ideologiei anti-migraționiste a guvernului Orban față de România, unde nu avem o asemenea situație. Așa cum se poate vedea și în Figura 1, Eurobarometrul arată și un trend descrescător al procentului de cetățeni care au o imagine negativă despre imigranții din afara UE atât în România cât și în Ungaria. Într-un raport din 2019, realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, se arată că o parte din imigranți se simt discriminați la restaurante, în relațiile cu autoritățile publice, instituții de învățământ și în mijloacele de transport în comun. Raportul include un sondaj al imigranților din România și date agregate culese de la instituțiile locale și naționale care intră în contact cu imigranții, cum ar fi casele județene de sănătate și inspectoratele teritoriale de muncă. Cercetarea arată că există sincope de comunicare între instituții și că mulți angajați nu pot raporta sau raportează trunchiat numărul de imigranți care beneficiază de asigurări de sănătate, câți sunt angajați , câți sunt școlarizați și așa mai departe. Mai mult decât atât, reiese destul de clar faptul că la nivel național, instituții vitale acomodării imigranților nu sunt încă pregătite să acomodeze drepturile și nevoile esențiale ale acestora. Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății sau al Educației nu au niciun funcționar sau birou care să se ocupe de imigranții din România. Nu mai vorbim despre inexistența unor birouri de integrare a imigranților la nivelul marilor orașe, după modelul existent în marile orașe europene. De altfel, imigranții par să fie în sarcina exclusivă a Inspectoratelor Generale de Imigrări (IGI) din cadrul Ministerului de Interne. Aceste inspectorate însă, se ocupă în special de emiterea permiselor de rezidență și de urmărirea celor care depășesc perioada de ședere, și mai puțin de integrarea efectivă a imigranților în societatea românească și de problemele complexe care în general sunt generate de migrație. Alte instituții are trebui să se ocupe de aceste aspecte. Câți imigranți vin în România? Tot mai mulți, și depinde de criteriile de numărare. Datele Inspectoratului General pentru Imigrări din 2018 raportează un număr total de 120.399 de cetățeni străini înregistrați. Dar numărul celor care sunt născuți în altă țară și care trăiesc în România este de aproape patru ori mai mare. Astfel, conform Națiunilor Unite, numărul de persoane care s-au născut în afara României (imigranți cu cetățenie română, cetățeni ai altor țări UE, ai altor țări terțe, sau refugiații) este de 462,000 pe un trend de creștere (vezi Figura 2). Figura 2. Numărul total estimat de imigranți care trăiesc în România (persoane care s-au născut în altă țară și sunt înregistrați în România). Conform Eurostat însă, suntem mai degrabă la coada clasamentului european, asemenea unor țări mult mai mici ca populație și teritoriu decât România (Tabelul nr. 3). Peste 80% dintre imigranții estimați din România de Eurostat în 2017 sunt din alte țări membre UE. Împreună cu migranții din UE, sunt estimați a fi 147.000 de imigranți. Astfel, deși datele arată că aproximativ 2% din populație s-a născut în afara României, o bună parte dintre aceștia sunt foști cetățeni moldoveni deveniți cetățeni români, foști cetățeni ucraineni, sau copiii imigranților români care sunt înregistrați și în România, dar au cetățenie română (UN DESA 2019). Mai mult decât atât, o parte sunt înregistrați în România dar nu se știe câți au migrat mai departe către alte țări din Uniunea Europeană. Sursa: IGI și https://bit.ly/2RVWXeC Inclusiv în rândul cetățenilor străini înregistrați oficial, nu este o surpriză faptul că cei din Republica Moldova sunt cei mai mulți (16%). Ei sunt urmați la egalitate de persoanele din Turcia (16%). Sirienii reprezintă 58% dintre refugiați. În 2017, la Inspectoratel..

copyright © 2024 mesagerul.ro