Anumite prevederi din proiectul de lege care modifică Darea în plată și care fusese adoptat de Parlament au fost declarate miercuri neconsituționale de către Curtea Constituțională, provocând reacții dure ale inițiatorilor sau apropiaților acestora. Profesorul Gheorghe Piperea a scris imediat după publicarea deciziei de neconstituționalitate: ”Lupta pentru apararea consumatorilor se suspendă aici. După decizia de azi a măreței CCR, care a luat copy-paste din scrisoarea lobby-iștilor bancari tot ce îi trebuia pentru a justifica refuzul legii de modificare a legii DIP, mai rămâne ca guvernul Orban să o abroge prin OUG”, a scris Piperea. Si așa fusese emasculată prin inserția abuzivă a notiunii de impreviziune, a mai adăugat cel considerat autorul mai multor proiecte de lege aparent în favoarea consumatorilor dar care au picat ulterior la CCR. Reamintim că proiectul adoptat în Parlament a fost contestat la CCR în scurt timp de la adoptare, ceea ce înseamnă că legea se va întoarce la Parlament pentru a fi ”adaptată” potrivit deciziei de miercuri a CCR. Reamintim că senatorul Daniel Zamfir (fost PNL, ex-ALDE, afiliat PSD) adăugase următoarele condiţii pentru a păutea da în plată: în cazul devalorizării cu mai mult de 50% faţă de valoarea iniţiată evaluată a imobilului cu destinaţia de locuinţă ipotecat; n cazul în care cursul de schimb al monedei creditului a depăşit cu cel puţin 20% nivelul cursului din data contractării creditului; în cazul în care gradul de îndatorare a debitorului l-a depăşit pe cel luat în considerare la momentul acordării creditului; în cazul în care debitorul a fost executat silit prin vânzarea imobilului cu destinaţia de locuinţă; în alte cazuri care relevă un dezechilibru contractual, în sensul art 4 alin 3Celelalte condiții pe care trebuie să le respecte cei ce vor să folosească măsura dării în plată și prezente în legislația în vigoare sunt: valoarea sumei împrumutate, la momentul acordării, să nu depăşească echivalentul în lei al sumei de 250.000 euro;creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea măsurii.Senatorul PNL Florin Cîţu, azi ministru al Finanțelor, susţinea atunci că PNL nu susţine proiectul de lege, fiind „ridicol”. „Când s-a format Comisia naţională de aderare la zona euro, am spus că este doar un exerciţiu public pentru PSD şi atât, nu va avea niciun efect. Este un proiect ridicol din punct de vedere economic şi nu-şi are sensul. PNL nu susţine astfel de proiecte”, a conchis Cîţu. De asemenea, într-un text scris pentru HotNews.ro, George Doru Lucaciu, Senior Associate, STOICA & Asociații , scria: În primul rând , din propunerea de modificare a art. 4, aparent din dorința de a reglementa generic "cazurile de impreviziune", se ajunge la limitarea sau îngrădirea posibilității de apreciere a judecătorului cu privire la existența sau nu a impreviziunii. Impreviziunea nu poate fi redusă doar la câteva situații enumerate cu titlu exemplificativ în articolul citat, ci presupune un cumul de factori și condiții obiective și subiective, pe care judecătorul trebuie să le analizeze, de la caz la caz, în funcție de împrejurările concrete. Totodată, situațiile enumerate la punctele (i) - (v) ale art. 4, lit. e), respectiv devalorizarea imobilului ipotecat în favoarea băncii, creșterea cursului valutar pe parcursul executării contractului, sporirea gradului de îndatorare a debitorului, duc la impreviziune numai dacă sunt întrunite cumulativ. Or, în varianta propusă de proiect, există riscul să se considere că este suficient să ne aflăm doar într-una din aceste situații pentru a vorbi..