Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ridicat din oficiu, marţi, în procesul lui Darius Vâlcov, o posibilă sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la aplicarea deciziei Curţii Constituţionale pe completurile specializate în cazuri de corupţie, potrivit Agerpres. Marţi, în dosarul de corupţie în care Darius Vâlcov a fost condamnat în primă instanţă la opt ani de închisoare pentru trafic de influenţă, avocaţii intenţionau să ridice o excepţie de nulitate absolută, urmând să ceară ca acest dosar să fie trimis spre rejudecare, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale privind completurile specializate. Preşedintele completului a pus însă în discuţie sesizarea CJUE cu patru întrebări preliminare pentru pronunţarea unei hotărâri în legătură cu aplicarea deciziei Curţii Constituţionale. Practic, Instanţa supremă doreşte să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene. De asemenea, judecătorii români doresc să afle dacă tratatele şi deciziile UE se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de judecată. Cele patru întrebări sunt următoarele. Art. 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, art.325 alin. (I) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, art.58 alin.(3) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, art.4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 26 iulie 1995, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care sa soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, principiul liberului acces la justiţie include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă? Avocaţii au primit termen până pe data de 17 octombrie pentru a depune opiniile lor cu privire la sesizarea CJUE. Dacă instanţa va decide să sesizeze CJUE, procesul lui Darius Vâlcov se va suspenda. De asemenea, se vor suspenda toate dosarele care ar trebuie rejudecate în baza deciziei CCR. Ultimul termen în dosarul lui Darius Vâlcov, ajuns la un complet de 5 judecători, a avut loc la instanța supremă în 17 septembrie, când magistrații au amânat judecarea invocând că CCR nu a motivat decizia privind completurile specializate. Următorul termen a fost stabilit pentru 15 octombrie. Între timp, Curtea Constituțională a publicat, în 10 octombrie, motivarea deciziei din 3 iulie prin care a constatat că completurile de 3 judecători de la instanța supremă au fost constituite nelegal. Potrivit CCR, dosarele care au fost judecate la fond de un complet de 3 judecători și care sunt în faza de apel la completurile de 5 judecători ar urma să fie rejudecate de completuri specializate în infractiuni de corupție.Motivarea deciziei CCR privind completurile de 3: Legea a instituit că judecătorii trebuie să fie specializaţi. CSM și Colegiul de conducere al instanței supreme ar fi trebuit să elaboreze reguli care să garanteze specializarea acestor completuriCurtea Constituțională: În cazul dosarelor judecate de completurile nespecializate de la instanța supremă, sancţiunea este nulitatea absolută - motivareÎn aceste condiții, procesul lui Darius Vâlcov este la un pas de rejudecare. În 9 septembrie, magistrații instanței supreme au amânat, tot în așteptarea motivării deciziei CCR, dosarul Turceni-Rovinari, în care sunt judecați Victor Ponta și Dan Șova. Aceeași decizie a fost luată și în procesul în care fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, fugar în Serbia, este acuzat că i-ar fi dat mită fostului primar al Ploieștiului Iulian Bădescu. În 3 iulie, Curtea Constituțională a stabilit că există un conflict între Parlament pe tema completurilor specializate pe corupție de la instanța supremă și a anunțat că vor fi rejudecate toate dosarele de la Înalta Curte soluţionate în prima instan..