Inițiativa 2035-Prima Generație Fără Tutun a României, formată din 350 de organizații non-guvernamentale, lansează un nou apel către eutorități să modifice și să completeze legislația pentru controlul fumatului. Potrivit membrilor Inițiativei, în România se produc anual 36.800 de decese asociate consumului de tutun, iar fumatul "consumă" 24 de miliarde de lei, reprezentând 4.2% din PIB-ul României și 5% din cheltuielile totale ale sistemului de sănătate.
" Urgența de sănătate publică reprezentată de consumul de tutun în România a fost, în mod repetat, adusă în atenția autorităților publice din România de către principalele organizații medicale, academice, științifice, de tineret și protejare a drepturilor copiilor. Toate aceste organizații și experți în sănătate publică au adus date și dovezi clare în sprijinul nevoii adoptării de politici publice care să ducă la diminuarea poverii reprezentate de bolile provocate de consumul de tutun", arată reprezentanții Inițiativei 2035-Prima Generație Fără Tutun a României.
Potrivit acestora, "ultimele anchete epidemiologice au indicat o situație gravă în ceea ce privește consumul de tutun în rândul copiilor și adolescenților din România:
aproape jumătate de milion de copii români cu vârsta între 10 şi 18 ani (477.050), reprezentând aproximativ un sfert din totalul copiilor din această categorie de vârstă, au încercat cel puţin o dată în viaţă să fumeze (Studiu Unicef 2015)
14,6% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează actual tutun (au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 90.000 de copii (90.699) din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici (WHO Global Youth Tobacco Survey 2017)
30.690 copii cu vârsta de 15 ani, reprezentând 14% din totalul acestei categorii de vârstă, fumează deja zilnic (WHO Health Behaviour in School-aged Children 2014)"
"Dincolo de impactul de netăgăduit asupra stării de sănătate a populației din România, rezultatele celui mai recent studiu de impact economic publicat în anul 2018 și realizat pe 152 de țări ale lumii arată că România alocă anual 4.2% din PIB-ul său și 5% din totalul cheltuielilor sistemului de sănătate pentru costuri directe și indirecte asociate consumului de tutun. 24 de Miliarde de RON a reprezentat, la nivelul anului 2012, impactul devastator al consumului de tutun asupra economiei României. (Sursa- Goodchild M, Nargis N, Tursan d'Espaignet EGlobal economic cost of smoking-attributable diseasesTobacco Control 2018;27:58-64.)", subliniază reprezentanții Inițiativei Fără Tutun.
Ei adaugă că "toate aceste date indică nevoia adoptării de urgență a unor măsuri care să contribuie la denormalizarea obiceiului de consum și să accelereze scăderea numărului de tineri care sunt expuși, încearcă și ulterior continuă consumul produselor din tutun".
"Strategia cea mai eficientă, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, este descurajarea debutului consumului acestor produse, existând metode și instrumente eficiente și specifice(World Health Organization. Health impact of tobacco control policies in line with the WHO Framework Convention on Tobacco Control. Romania Tobacco control factsheet. 2016). Dintre acestea, îndepărtarea oricăror surse de publicitate, directă sau indirectă pentru produsele din tutun și țigări electronice, reducerea expunerii la fumat pasiv sau taxarea adecvată și uniformă a produselor din tutun și țigărilor electronice sunt considerate ca fiind cele mai eficiente politici publice care duc la scăderea prevalenței consumului în rândul categoriei de vârstă 13-15 ani", afirmă reprezentanții Inițiativei 2035.
În aceste condiții, cele peste 350 de organizații non-guvernamentale, medicale, academice, de protejare a drepturilor tinerilor și copiilor solicită, din nou, Parlamentului și Guvernului României:
1. Adoptarea de urgență a modificărilor legislative care să îndepărteze orice surse de publicitate și promovare, directă și indirectă, pentru produsele din tutun.
2. Modificarea și completarea urgentă a legislației din domeniul reducerii consumului de tutun în ceea ce privește utilizarea produselor din tutun, nicotină sau țigări electronice în spațiile publice închise.
3. Adoptarea de politici fiscale uniforme pentru toate produsele din tutun, adresând vidul legislativ care permite taxarea la niveluri inferioare a produselor noi apărute pe piață.
4. Direcționarea taxelor suplimentare aferente în campanii educaționale la nivel național adresate prioritar grupei de vârstă de debut a consumului de tutun-13-15 ani, precum și pentru sprjinirea renunțării la fumat.
Semnatarii Scrisorii Deschise a Inițiativei 2035-Prima Generație Fără Tutun a României:
1. Prof. Dr. Gheorghe Borcean, Președinte Colegiul Medicilor din România
2. Academician Prof. Dr. Victor Voicu, Președintele Societății Române de Farmacologie Clinică, terapeutică și toxicologie clinică
3. Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, Președinte Societatea Română de Pneumologie
4. Prof. Dr. Florin Mihălțan, Fost Președinte al Societății Române de Pneumologie
5. Prof. Dr. Dragoș Vinereanu, Președinte Societatea Română de Cardiologie
6. Prof. Dr. Bogdan Alexandru Popescu, Președinte Ales al Societății Române de Cardiologie
7. Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, Președinte Fundația Română a Inimii
8. Prof. Dr. Dan Gaiță, Președinte Forumul Național de Prevenție
9. Prof. Dr. Mircea Beuran, Președinte al Senatului Universitar din Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București
10. Prof. Dr. Mircea Cinteză, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București
11. Prof. Dr. Alexandru Rafila, membru Comitet Regional OMS
12. Prof. Dr. Maria Sajin, Șef Departament Patologie, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București
13. Prof. Dr. Ion Bruckner, Președinte Societatea Română de Medicină Internă
14. Prof. Dr. Mihai Ionac, Secretar General al Societății Române de Chirurgie Vasculară
15. Prof. Dr. Roxana Silvia Bumbăcea, Președinte Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică
16. Prof. Dr. Ioan Mircea Coman, Fost Președinte Fundația Română a Inimii
17. Prof. Dr. Cătălina Poiană, Președinte Societatea Română de Endocrinologie
18. Dr. Raed Arafat, Societatea de Medicină de Urgență și Catastrofă din România/Fundația pentru SMURD
19. Prof. Dr. Miron Bogdan, Președinte Fundația Pneuma
20. Dr. Dina Mergeani, Președinte Societatea Națională de Medicină a Familiei
21. Dr. Rodica Tănăsescu, Vice-Președinte Asociația Medicilor de Familie București
22. Dr. Cristina Cornelia Isar, Centrul Național de Studii pentru Medicina Familiei/Grupul RespiRo al CNSMF/Societății Naționale de Medicină a Familiei
23. Dr. Cătălina Panaitescu, Grupul RespiRo al CNSMF/Societății Naționale de Medicină a Familiei
24. Dr. Valeria Herdea, Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF)
25. Prof. Dr. Popescu Mircea Ioachim, Medic primar cardiolog, Șef Clinică Cardiologie Oradea
26. Prof. Dr. Anca Dana Buzoianu, Decanul Facultății de Medicină Iuliu Hațieganu, Universitatea de Medicină și Farmacie ClujNapoca, Președinte al Asociației Decanilor Facultăților de Medicină din România
27. Prof. Dr. Doina Adina Todea, Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, Medic Primar Pneumologie, Membru în Comisia de Pneumologie a Ministerului Sănătății
28. Prof. Univ. Dr. Călin Emilian Hințea, Decanul Facultății de Ș..