Mesagerul.ro

Interacțiunea dintre concurență, protecția consumatorilor și GDPR. Care, cum și când ar trebui să intervină?


Regulile în materie de concurență, protecția consumatorilor și protecția datelor cu caracter personal împărtășesc obiectivul general de a proteja bunăstarea persoanelor fizice în economia de piață, în principal prin corectarea disproporției de putere dintre acestea și operatorii economici. În contextul digitalizării, au apărut o serie de „erori ale pieței”, precum asimetria informației (în special în materia prelucrării datelor cu caracter personal), care au ridicat dileme în rândul autorităților la nivel european cu privire la legislația din perspectiva căreia un anumit comportament ar trebui investigat. S-a pus problema dacă nu cumva încălcarea regulilor de protecție a consumatorilor sau de protecție a datelor cu caracter personal de către unii operatori nu le conferă acestora un avantaj prin raportare la concurenții lor (care ar respecta reglementările respective). Deseori, legislația de concurență este văzută ca fiind cel mai la îndemână instrument pentru sancționarea practicilor și clauzelor abuzive impuse de platformele dominante online utilizatorilor finali. Cu toate acestea, abordarea este neunitară, existând și păreri conform cărora astfel de clauze ar trebui lăsate mai degrabă în sarcina autorităților de protecție a datelor sau de protecția consumatorilor. Cel mai reprezentativ precedent, care de altfel a dat naștere dezbaterii privind conflictul dintre cele trei seturi de legislații este cel al investigațiilor derulate de autoritățile naționale din Germania și Italia cu privire la modul de prelucrare a datelor cu caracter personal de către Facebook. În Germania, la început de 2019, Bundeskartellamt a considerat necesar să intervină și să interzică drept anticoncurențiale termenii și condițiile Facebook prin care utilizatorii care doreau să folosească platfoma erau constrânși să își dea consimțământul cu privire la colectarea de date despre aceștia de către alte website-uri sau aplicații și atribuirea acestor date contului de pe Facebook. Autoritatea din Germania și-a argumentat poziția susținând, printre altele, că rețelele de socializare sunt produse bazate pe date. Datele cu caracter personal ale utilizatorilor au fost considerate a fi contravaloarea serviciului furnizat de Facebook. În opinia autorității de concurență germane, impunerea unor condiții de afaceri inferioare celor la care consumatorii ar fi avut acces în prezența unei concurențe efective poate constitui un abuz de poziție dominantă. Astfel, prelucrarea excesivă a unor date personale ale utilizatorilor nu este relevantă doar din perspectiva autorităților de protecția datelor, ci și din punctul de vedere al autorităților de concurență. Ordinul Bundeskartellamt a fost suspendat în septembrie 2019, iar motivele principale care rezultă din decizia judecătorului german sunt (i) faptul că autoritatea de concurență nu a analizat care ar fi fost nivelul „competitiv” de date care ar fi putut fi prelucrate de Facebook; (ii) utilizatorii au agreat să furnizeze datele către Facebook prin semnarea termenilor și condițiilor, iar a..

copyright © 2024 mesagerul.ro