​Europarlamentarul român Adina Vălean (PNL- PPE), președinta Comisiei de Industrii a Parlamentului European, a explicat, într-un interviu acordat HotNews, la Bruxelles, motivele pentru care candidata franceză la postul de Comisar European, Sylvie Goulard, a fost respinsă, joi, în Parlamentul European, de către cele două comisii competente, cea de Industrii și cea de Piață Internă. Vălean a vorbit și despre candidatura României la postul de comisar european, în condițiile în care în acest moment sunt respinși comisarii propuși de 3 state membre: România, Ungaria și Franța. HotNews.ro: Unde nu a convins candidata franceză? Adina Vălean: Rezultatul votului arată că majoritatea a fost foarte împotriva doamnei Goulard, ceea ce înseamnă că foarte multe grupuri politice sau deputații în mod independent au evaluat negativ prestația domniei sale. Pentru doamna Goulard au existat două probleme majore care au rezultat în cursul audierilor: una a fost legată de chestiuni de etică, o problemă legată de finanțarea unui asistent în cadrul Parlamentului European, când domnia sa era membră, o problemă recunoscută ca atare de domana Goulard; o alta legată de finanțarea pe care a primit-o din partea unui institut american pentru servicii de consultanță. A fost o problemă de etică. Și, pe de altă parte, s-a insistat mult din partea celor două comisii spre a obține un angajament ferm al domanei Goulard că și-ar da demisia din funcția de comisar european în cazul în care problemele domniei sale vizavi de OLAF ar deveni mai serioase. Și domnia sa a lăsat să se înțeleagă că, personal, ar face acest lucru, dar nu poate să facă un angajament ferm, pentru că asta ar crea un precedent pentru toți membrii Comisiei Europene și nu ar fi corect, pentru că legislația în diversele țări membre este diferită. Nu a putut decât să arate că se va consulta cu președinta Comisiei, în acest sens. Acest lucru a nemulțumit mulți membri ai comisiilor și cred că asta a atârnat în defavoarea domniei sale. Un alt aspect care a contat a fost legat de protofoliul pe care l-a primit. A fost unul foarte ambițioas - 3 direcții generale (DG) ale Comisiei Europene: una nou-creată, pentru apărare și spațiu, o direcție cu industrie, antreprenoriat, IMM-uri, precum și DG Connect, cu tot ce înseamnă politici digitale. Ar fi fost singurul caz de comisar cu trei direcții generale atât de mari în subordine. Și asta a dus la întrebări multe și detaliate cu privire la portofoliu și se pare că nu a reușit să convingă că ar putea să ducă la bun sf&acir..