Radu Vlad lucrează pentru World Wide Found, organizația non-guvernamentală lider la nivel global în conservarea naturii și restaurarea ecologică a mediului natural. Radu este unul dintre eroii locali ai campaniei EU Protects care vizează creșterea gradului de conștientizare cu privire la protecția pe care Uniunea Europeană o asigură cetățenilor săi în fața amenințărilor globale și a altor pericole. În cadrul interviului pentru Hotnews.ro Radu Vlad povestește despre lupta pentru pădurile virgine ale României, descoperim importanța "civilizației lemnului’ și modalitățile prin care putem salva una din cele mai importante rezervații la nivel european. 1. Cine este Radu Vlad și cum a ajuns să protejeze pădurile ca job full time? A fost o pasiune transformată într-un loc de muncă sau invers? Sunt maramureșean și prețuiesc "civilizația lemnului" în care am crescut. Am ales să urmez facultatea de silvicultură tocmai din dragoste față de pădurea care a reprezentat sursa de inspirație, materie și energie pentru comunitățile locale. Mai apoi, după absolvirea facultății am înțeles provocările și realitățile silviculturii din România (România anilor 2000 aflată "în plină tranziție" ). După câțiva ani de practică (proiectare în silvicultură – "amenajări silvice"), m-am ambiționat să contribui la "restaurarea" unei silviculturi responsabile, "durabile" și să susțin un viitor mai bun pentru comunitățile locale. Așa am ajuns să lucrez la WWF. Cred că a fost pasiunea care și-a gasit vectorul de acțiune. 2. World Wide Fund for Nature este unul dintre cele mai cunoscute ONG-uri la nivelul țării. Ce face organizația prin activitatea sa mai exact? Suntem o organizație de mediu, prezentă în România încă din 2006 pentru a contribui la protejarea biodiversității din zona munților Carpați, a Dunării și Deltei Dunării. Proiectele majore ale WWF România se referă la identificarea și protejarea pădurilor virgine și pădurilor cu valoare ridicată de conservare; protejarea biodiversității din râuri și asigurarea conectivității naturale a râurilor; consevarea speciilor protejate de carnivore mari – urși, râși, lupi – a sturionilor precum și reintroducerea (dupa 200 de ani de la dispariție) a zimbrilor în sălbăticie. Pe lângă acestea, luptăm pentru adoptarea și implementarea unei legislații adecvate în domeniul mediului care să protejeze biodiversitatea și să încurajeze investițiile "verzi" și consumul sustenabil. 3. Ce proporție de pădure are România în momentul actual? Avem cifrele reale, disponibile pentru oricine, dar din experiența ta, crezi că acestea reflectă și realitatea? O mare realizare a silviculturii în ultimii 12 ani este dezvoltarea Inventarului Forestier Național, principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere din România, proiect realizat și cu sprijinul Comisiei Europene. Acest studiu relevă faptul că România are cca 7 milioane hectare de pădure iar asta reprezintă un grad de împădurire de cca 29,3 % (sub media europeană de 32%). Totodata înțelegem că avem un mare deficit de păduri în zona de câmpie și că aproximativ 500.000 ha de păduri sunt în afara "Fondului Forestier Național", fiind practic "ale nimănui" din punct de vedere administrativ și care pot să dispară în mod legal! Avem si rezultate pozitive (ex. o pădure în creștere care prezintă acumulări considerabile de biomasă, predominant într-o compoziție si regenerare naturală). Cert este însă că rezultatele nu au fost comunicate în mod adecvat nici de către institutul care a realizat inventarul și nici de către Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP) în calitate de beneficiar. Astfel s-a creat un spațiu pentru diferite interpretări care au generat multă confuzie. Proiectul IFN trebuie să continue și pe viitor, să asigure furnizarea mai multor informații de interes general (inclusiv pentru conservarea biodiversității) iar interpretarea clară și transparentă a rezultatelor să stea la baza politicilor forestiere naţionale, pentru o gestionare durabilă a pădurilor. 4. În ultimii ani s-a tot vorbit despre defrișările ilegale. Îmi poți spune care au fost cele mai afectate zone? Termenul de "defrișare" presupune schimbarea categoriei de folosință (din "pădure" în altceva, spre exemplu "pășune"), ori aici România are un cadru legislativ solid care apără integritatea Fondului Frestier Național. Astfel, defrișările propriuzise nu au un impact semnificativ la nivel național (nefiind afectate multe suprafețe). În realitate, suntem practic îngrijorați de "tăierile ilegale" dar chiar și de cele "legale" (realizate în acord cu legislația aplicabilă), care conduc la degradarea pădurilor (și aici discutam de probleme "istorice"). Recoltarea ilegală a lemnului este o practică, care la nivel național nu este specifică unei anumite regiuni, formă de propietate sau administrare. Tăierile necontrolate /fără drept, au afectat însă în primul rând pădurile neadministrate, aflate în cea mai mare parte în proprietatea privată a persoanelor fizice. Și astăzi avem cca 400.000 ha păduri incluse în Fondul Forestier Național, și care nu sunt administrate; la acestea se mai adaugă alte 500.000 ha de păduri din afara Fondului Forestier Național care nu sunt păzite, monitorizate, îngrijite, regenerate sau după caz, protejate (în total cca 15% din pădurile României sunt cumva în voia sorții). 5. Ce putem face pentru a ne proteja pădurile? Începând cu anul 2014, prin operaționalizarea SUMAL și Wood tracking, tăierile ilegale s-au redus semnificativ demonstrând faptul că sistemul electronic integrat de urmărire a lemnului și transparența sunt soluțiile pentru combaterea eficientă a fenomenului. Platforma Inspectorul Pădurii, serviciul 112 și cele peste 1 milion de verificări anuale (efectuate probabil de către zeci de mii de utilizatori) au făcut diferența. Ar trebui sa le mulțumim tuturor și să îi încurajăm să continue (mai ales pe drumurile secundare pe care lemnul coboară de la pădure). Mai departe, soluția esențială ar fi să concentrăm aceste eforturi la prima plasare pe piață a lemnului. Este un principiu pe care îl instituie și Regulamentul (UE) nr. 995 /2010 (EUTR). Trebuie să facem un salt evolutiv spre eficiență și să trecem de la marcarea și paza arborilor în pădure la controlul "ieșirilor" (similar controlului /plății la ieșirea din magazin). Trebuie să renunțăm la actualul model care generează conflicte de interese sistemice. 6. Conform statisticilor, majoritatea tăierilor ilegale s-au desfășurat în fondul forestier privat. Ce măsuri legale putem lua pentru a proteja și aceste păduri private? Dacă vrem să înțelegem cum putem combate eficient acest fenomen al recoltărilor ilegale, este nevoie de o abordare integrată care să trateze sursa problemelor. Aș vrea să exemplific doar câteva dintre cele mai importante cauze, care poate nu sunt cunoscute publicului, cum ar fi: procesul de retrocedare etapizată a pădurilor fără o pregătire prealabilă a cadrului de administrare. Din acest punct de vedere suntem singura țară din blocul fost-comunist în care proc..