Mesagerul.ro

INTERVIU. Vlad Mixich despre cazul pacientei arse la Spitalul Floreasca: "Într-un fel, suntem într-o situație similară celei dinainte de Colectiv, când numărul spitalelor românești care raportau corect infecțiile intraspitalicești era destul de mic"

 INTERVIU. Vlad Mixich despre cazul pacientei arse la Spitalul Floreasca: Într-un fel, suntem într-o situație similară celei dinainte de Colectiv, când numărul spitalelor românești care raportau corect infecțiile intraspitalicești era destul de mic

​Expertul în politici de sănătate Vlad Mixich a explicat într-un interviu pentru Hotnews.ro care au fost marile greșeli făcute de instituții și de medici în cazul de la Spitalul Floreasca, unde o pacientă a murit după ce a suferit arsuri pe 40% din suprafața corpului în timpul unei operații. O pacientă a suferit arsuri pe 40% din suprafața corpului în timpul unei intervenții chirugicale cu electro-bisturiul. Ai mai auzit de astfel de cazuri în România? Dar în străinătate? Da, astfel de erori medicale se întâmplă peste tot în lume, dar asta nu este o scuză și nici un motiv de diminuare a gravității erorii. În Statele Unite se înregistrează în jur de 600 de astfel de evenimente anual, dar atenție că nu toate sunt de gravitatea cazului de la Floreasca. În România, anul trecut s-au raportat peste 5130 de evenimente adverse asociate actului medical, trei sferturi dintre ele fiind infecții asociate asistenței medicale sau căderi. Erori chirurgicale, cele care sunt mai frecvent grave, au reprezentat 1,3% din totalul evenimentelor adverse raportate în România. Însă în spatele acestui procent se ascund oameni în carne și oase, cu copii și părinți, cu amintiri și bucurii, fiecare dintre ei este important, reprezintă o viață. Pe de altă parte e foarte important să nu uităm că a greși este omenește. Fiecare dintre noi greșim mai ales atunci când suntem sub presiune sau obosiți, cum este adesea cazul medicilor din România. Însă aceste greșeli pot fi evitate și există o întreagă știință care se ocupă cu diminuarea riscurilor evenimentelor adverse asociate asistenței medicale. Să greșești, chiar și în medicină, este omenește. Să nu-ți corectezi greșeala și să o ascunzi, mai ales în medicină, este criminal. De ce ai spus că este o eroare de tipul „never event”? Ce înseamnă? Așa sunt categorisite astfel de evenimente, precum cel de la Floreasca, în specialitatea numită managementul calității în sănătate. Un „never event" este acel tip de „eroare medicală serioasă care poate fi în întregime prevenită" și care nu ar trebui să se întâmple vreodată. Acest tip de erori medicale sunt de interes atât din punct de vedere al sistemului medical în care se petrec, cât și al sănătății publice. Este o definiție acceptată peste tot în lume, inclusiv în România. Până la urmă ce este electro-bisturiul și care este procedura prin care se folosește în intervențiile chirurgicale? Există în sala de operații doar un medic specializat în folosirea acestuia? Ce prevede protocolul în folosirea electro-bisturiului? Înainte de operație se întâmplă ca la echipajele de pe avioane când pilotul și copilotul fac acel checklist înainte de decolare? Este probabil cel mai folosit instrument chirurgical astăzi, un bisturiu electric, cum îi spune și numele, cu care se poate regla puterea tăierii, se poate efectua în același timp coagulare sau hemostază. Există mai multe tipuri și fiecare vine, desigur, cu un set de specificații particulare. Protocoalele variază de la patologie la patologie și uneori sunt adaptate de medicul curant în funcție de particularitățile bolnavului, iar timpii operatori, cum li se spune, reprezintă practic pașii în detaliu ai fiecărei intervenții chirurgicale în funcție de tipul ei. Acest checklist-ul se practică în toate spitalele occidentale și în unele clinici din România, dar încă nu în toate. El este un pas foarte important înaintea oricărei intervenții chirurgicale, fiind cel prin care se reduce riscul apariției unor evenimente adverse serioase. Este un instrument foarte simplu, extrem de ieftin, care odată intrat în rutina echipei medicale este uluitor de eficient în a scădea apariția erorilor medicale. Există chiar o carte celebră dedicată integral acestui instrument, Checklist Manifesto, scrisă de Atul Gawande, profesor la Harvard School of Public Health. Instrumentul a fost rapid adoptat în lumea medicală occidentală din aceste motive foarte simple: crește siguranța pacientului și diminuează riscul proceselor de malpraxis la care sunt expuși medicii. În toate teoriile vehiculate până acum nu am văzut posibilitatea ca aparatul cu care s-a făcut intervenția (electro-bisturiul) să fi fost defect din fabricație. De ce este exclusă această variantă? Să încerc o comparație: ca să aprinzi o hârtie ai nevoie de brichetă, de gazul din brichetă și de hârtia în sine. În cazul Floreasca, electro-bisturiul ar fi echivalentul brichetei, substanța folosită la aseptizarea pacientului este gazul din brichetă și materialul textil folosit în câmpul operator este hârtia. În lipsa celorlalte două elemente, nu s-ar fi întâmplat nimic. Desigur, întotdeauna există posibilitatea unui defect necunoscut, fără precedent, dar de aceea se anchetează inclusiv funcționalitatea corectă a acestui instrument. Acest caz a ajuns la cunoștința opiniei publice după ce l-a dezvăluit deputatul USR Emanuel Ungureanu. În mod normal astfel de cazuri nu se fac publice? Spitalul, ministerul, colegiul medicilor? În țări unde monitorizarea calității actului medical la nivel de spital este o rutină și se face serios, astfel de evenimente nu se soluționează/tratează mediatic. Principalele motive sunt complexitatea unor astfel de cazuri și tendința omenească de senzaționalizare a lor. În plus, devenim victimele a ceea ce se cheamă „bias de disponibilitate”. Situația e similară cu aviația: d..

copyright © 2024 mesagerul.ro