Mesagerul.ro

 INTERVIU. Vlad Mixich despre cazul pacientei arse la Spitalul Floreasca:

INTERVIU. Vlad Mixich despre cazul pacientei arse la Spitalul Floreasca: "Într-un fel, suntem într-o situație similară celei dinainte de Colectiv"

Expertul în politici de sănătate Vlad Mixich a explicat într-un interviu pentru Hotnews.ro care au fost marile greșeli făcute de instituții și de medici în cazul de la Spitalul Floreasca, unde o pacientă a murit după ce a suferit arsuri pe 40% din suprafa
​Expertul în politici de sănătate Vlad Mixich a explicat într-un interviu pentru Hotnews.ro care au fost marile greșeli făcute de instituții și de medici în cazul de la Spitalul Floreasca, unde o pacientă a murit după ce a suferit arsuri pe 40% din suprafața corpului în timpul unei operații. O pacientă a suferit arsuri pe 40% din suprafața corpului în timpul unei intervenții chirugicale cu electro-bisturiul. Ai mai auzit de astfel de cazuri în România? Dar în străinătate? Da, astfel de erori medicale se întâmplă peste tot în lume, dar asta nu este o scuză și nici un motiv de diminuare a gravității erorii. În Statele Unite se înregistrează în jur de 600 de astfel de evenimente anual, dar atenție că nu toate sunt de gravitatea cazului de la Floreasca. În România, anul trecut s-au raportat peste 5130 de evenimente adverse asociate actului medical, trei sferturi dintre ele fiind infecții asociate asistenței medicale sau căderi. Erori chirurgicale, cele care sunt mai frecvent grave, au reprezentat 1,3% din totalul evenimentelor adverse raportate în România. Însă în spatele acestui procent se ascund oameni în carne și oase, cu copii și părinți, cu amintiri și bucurii, fiecare dintre ei este important, reprezintă o viață. Pe de altă parte e foarte important să nu uităm că a greși este omenește. Fiecare dintre noi greșim mai ales atunci când suntem sub presiune sau obosiți, cum este adesea cazul medicilor din România. Însă aceste greșeli pot fi evitate și există o întreagă știință care se ocupă cu diminuarea riscurilor evenimentelor adverse asociate asistenței medicale. Să greșești, chiar și în medicină, este omenește. Să nu-ți corectezi greșeala și să o ascunzi, mai ales în medicină, este criminal. De ce ai spus că este o eroare de tipul „never event”? Ce înseamnă? Așa sunt categorisite astfel de evenimente, precum cel de la Floreasca, în specialitatea numită managementul calității în sănătate. Un „never event" este acel tip de „eroare medicală serioasă care poate fi în întregime prevenită" și care nu ar trebui să se întâmple vreodată. Acest tip de erori medicale sunt de interes atât din punct de vedere al sistemului medical în care se petrec, cât și al sănătății publice. Este o definiție acceptată peste tot în lume, inclusiv în România. Până la urmă ce este electro-bisturiul și care este procedura prin care se folosește în intervențiile chirurgicale? Există în sala de operații doar un medic specializat în folosirea acestuia? Ce prevede protocolul în folosirea electro-bisturiului? Înainte de operație se întâmplă ca la echipajele de pe avioane când pilotul și copilotul fac acel checklist înainte de decolare? Este probabil cel mai folosit instrument chirurgical astăzi, un bisturiu electric, cum îi spune și numele, cu care se poate regla puterea tăierii, se poate efectua în același timp coagulare sau hemostază. Există mai multe tipuri și fiecare vine, desigur, cu un set de specificații particulare. Protocoalele variază de la patologie la patologie și uneori sunt adaptate de medicul curant în funcție de particularitățile bolnavului, iar timpii operatori, cum li se spune, reprezintă practic pașii în detaliu ai fiecărei intervenții chirurgicale în funcție de tipul ei. Acest checklist-ul se practică în toate spitalele occidentale și în unele clinici din România, dar încă nu în toate. El este un pas foarte important înaintea oricărei intervenții chirurgicale, fiind cel prin care se reduce riscul apariției unor evenimente adverse serioase. Este un instrument foarte simplu, extrem de ieftin, care odată intrat în rutina echipei medicale este uluitor de eficient în a scădea apariția erorilor medicale. Există chiar o carte celebră dedicată integral acestui instrument, Checklist Manifesto, scrisă de Atul Gawande, profesor la Harvard School of Public Health. Instrumentul a fost rapid adoptat în lumea medicală occidentală din aceste motive foarte simple: crește siguranța pacientului și diminuează riscul proceselor de malpraxis la care sunt expuși medicii. În toate teoriile vehiculate până acum nu am văzut posibilitatea ca aparatul cu care s-a făcut intervenția (electro-bisturiul) să fi fost defect din fabricație. De ce este exclusă această variantă? Să încerc o comparație: ca să aprinzi o hârtie ai nevoie de brichetă, de gazul din brichetă și de hârtia în sine. În cazul Floreasca, electro-bisturiul ar fi echivalentul brichetei, substanța folosită la aseptizarea pacientului este gazul din brichetă și materialul textil folosit în câmpul operator este hârtia. În lipsa celorlalte două elemente, nu s-ar fi întâmplat nimic. Desigur, întotdeauna există posibilitatea unui defect necunoscut, fără precedent, dar de aceea se anchetează inclusiv funcționalitatea corectă a acestui instrument. Acest caz a ajuns la cunoștința opiniei publice după ce l-a dezvăluit deputatul USR Emanuel Ungureanu. În mod normal astfel de cazuri nu se fac publice? Spitalul, ministerul, colegiul medicilor? În țări unde monitorizarea calității actului medical la nivel de spital este o rutină și se face serios, astfel de evenimente nu se soluționează/tratează mediatic. Principalele motive sunt complexitatea unor astfel de cazuri și tendința omenească de senzaționalizare a lor. În plus, devenim victimele a ceea ce se cheamă „bias de disponibilitate”. Situația e similară cu aviația: deși este unul dintre cele mai sigure mijloace de transport din lume, după un accident aviatic scade semnificativ numărul pasagerilor pentru o perioadă. De ce? Pentru că ne temem mai mult de evenimentele supra-mediatizate, chiar dacă ele nu sunt atât de frecvente. Ne e mult mai frică de un accident de avion decât de diabet, deși statistic diabetul omoară mult mai mulți oameni în fiecare an. Pentru că României îi lipsește deocamdată o astfel de rutină la nivel de sistem medical, paradoxul este că supra-mediatizarea cazului Floreasca are avantajul de a ridica nivelul de conștientizare a acestui tip de eroare medicală în spitale. Dar, în lipsa publicării unei analize root-cause (o altă rutină în astfel de cazuri în alte sisteme medicale), medicii nu vor avea foarte mult de învățat și nici siguranța pacienților nu va crește. Este ca atunci când faci o greșeală, te încăpățânezi s-o admiți, nu înveți nimic din ea și, peste un timp, o repeți din nou ca prostul. Doar că acest tip de prostie în medicină înseamnă pierderea de vieți. Sunt mai multe anchete în acest caz: Poliția Capitalei pentru omor, una a Ministerului Sănătății, alta a spitalului etc. Pare că toate instituțiile statului se aruncă să-și facă imagine pe baza acestui caz, noi în cine să avem încredere că vrea să și afle adevărul? Cine ar trebui să facă parte dintr-o comisie de anchetă serioasă care să stabilească vinovații, dar și ce anume trebuie făcut ca astfel de accidente să nu mai aibă loc? Comisia de anchetă trebuie obligatoriu să fie formată din medici și experți în managementul calității în sănătate, și obligatoriu aceștia trebuie să fie independenți atât individual, cât și instituțional de persoanele potențial implicate și cu responsabilități în acest caz. Ce anume trebui făcut ca astfel de cazuri să nu se mai repete? Cum am spus mai devreme. Raportarea lor. Astfel de erori medicale se raportează către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, prin sistemul electronic existent care este funcțional. Există medici și spitale în România care efectuează astfel de raportări și este extraordinar că o fac. Alte spitale însă nu o fac, cum este și cazul Spitalului Floreasca. Într-un fel, suntem într-o situație similară celei dinainte de Colectiv, când numărul spitalelor românești care raportau corect infecțiile intraspitalicești era destul de mic. A fost nevoie de o tragedie ca lucrurile să se pună pe un făgaș corect. Președintele Colegiului Medicilor s-a antepronunțat în acest caz, i-a luat apărarea medicului Beuran. Pe de altă parte îl avem și pe ministrul Sănătății, Victor Costache, care a spus că raportul preliminar al Corpului de Control „denotă o cascadă de nereguli deosebit de grave”. Pare tot o antepronunțare. Cum ar trebui să trateze autoritățile astfel de cazuri? Colegiul Medicilor are un rol important în evaluarea potențialelor culpe medicale. Ce m-a șocat la comunicatul semnat de președintele Colegiului Medicilor este că nu conține măcar un cuvânt de regret cu referire la tragedia individuală a pacientei și a familiei sale. Nicio referire la siguranța pacienților. Nimic despre respectarea protocoalelor. Nimic despre respectarea regulilor legate de calitatea actului medical. De cealaltă parte, Corpul de control al ministrului Sănătății nu este o instanță de judecată, ci instrumentul prin care ministrul Sănătății culege informații obiective care să-i orienteze deciziile ulterioare în privința, de exemplu, a demiterii sau nu a unui manager de spital. Trebuie spus aici că legea malpraxisului în România, ca și asigurările de malpraxis, sunt departe de a-și îndeplini rolul și lasă medicii într-o poziție vulnerabilă în care niciunul dintre noi, orice profesie am avea, nu și-ar dori să fie. Care crezi că sunt în acest moment principalele trei mari greșeli făcute de autorități sau oameni din domeniu în dezbaterea publică legată de cazul de la Spitalul Floreasca? Cea mai mare greșeală este comunicatul președintelui Colegiului Medicilor. O gafă atât de mare și o lipsă de empatie atât de adâncă față de pacient și familie mie rar mi-a fost dat să văd. Comunicatul respectiv nu ajută pe nimeni, nici măcar pe medicul căruia îi este dedicat. Este ca un mesaj venit din medicina secolului 19, în care se practica o medicină de soclu nu una bazată pe fapte și dovezi științifice. Doar că medicina de soclu nu a vindecat niciodată pe nimeni. Să vorbim totuși și de ceva pozitiv: transparența de care a dat dovadă Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate care venit prompt cu detalii referitoare la raportarea acestui eveniment advers. Cealaltă mare greșeală este chiar aceasta: evenimentul de la Floreasca a fost raportat abia ieri (n.r.- duminică), cu o săptămână întârziere și abia după ce povestea a devenit mediatizată. Mai grav: spitalul Floreasca nu a raportat în ultimii doi ani niciun(!) eveniment advers medical. Cu alte cuvinte, s-ar părea că vorbim despre un spital perfect, cu zero erori medicale. Așa ceva nu există niciunde în lume. De ce este asta grav? Pentru că în lipsa raportării erorilor medicale, echipa spitalului nu învață nimic din greșeli și, mai devreme sau mai târziu, erorile grave vor apărea. Cum s-a întâmplat. Această mentalitate în care siguranța pacientului și raportarea corectă a erorilor medicale sunt neglijate trebuie să dispară din spitalele românești! Pentru că această mentalitate ucide pacienți și poate distruge carierele medicilor.

copyright © 2020 mesagerul.ro