Mesagerul.ro

Izolarea la domiciliu, în condițiile unei proaste calitatăți a locuirii, exagerbează tensiunile emotionale

 Izolarea la domiciliu, în condițiile unei proaste calitatăți a locuirii, exagerbează tensiunile emotionale

​​​Două episoade. Primul, e legat de un fost coleg de liceu, medic în România, care a preferat să emigreze și locuiește acum undeva lângă Paris, într-o comună cu vreo 2000 de locuitori. Anul trecut, i-am făcut o vizită. Omul m-a luat de la aeroport și, aflând că sunt obosit, a pornit din mașină apa caldă din baia de acasă, să se umple cada pe când ajungeam la el. Casa era construită în 2011, avea 7 camere plus o curte uriașă și, fără să vreau, am făcut involuntar o comparație cu apartamentul meu de două camere din Berceni. Al doilea episod e legat de o cercetare făcută de medicii din Spania pe copiii de până la 7 ani, obligați din cauza coronavirusului să rămână în case, micuții dezvoltând diferite afecțiuni din cauza izolării în spații de dimensiuni mici. De aici a început totul. În plină pandemie Covid-19, o echipă de cercetători britanici avertizează cu privire la efectele potențial „dramatice” ale măsurilor de izolare socială impuse pentru a reduce răspândirea coronavirusului. Într-un articol publicat pe 14 martie în revista științifică The Lancet, șapte membri ai departamentului de psihologie din King's College London avertizează: „Beneficiile potențiale ale unei carantine masive și obligatorii trebuie cântărite cu precauție. Vor apărea costuri psihologice greu de acoperit. Lupta împotriva epidemiei nu ar trebui să nască o altă epidemie, mai puțin vizibilă, una care să ne afecteze direct spiritul” . Așa că am luat datele - puține și precare- de care dispunem și m-am uitat peste ele. Avem din păcate cele mai proaste condiții de locuire din UE, asta e clar. Numărul locuințelor depășește numărul familiilor (avem circa 8 milioane de locuințe la 7,2 milioane de familii) iar procentul locuințelor goale (vacante, neocupate, spuneți-le cum doriți) este de 16%. Printre cele mai ridicate din lume. N-ar fi de mirare ca, asemenea copiilor spanioli, confinarea să ne aducă afecțiuni greu de resorbit în timp. Un român din 3 se plânge de lumina insuficientă din camere, alți 30% se plâng de scurgeri prin acoperiș sau pereți, jumătate dintre noi spun că au probleme cu igrasia și tot jumătate au pereții, ferestrele sau podelele deteriorate. Pare evident că, în asemenea condiții, a sta acasă nu reprezintă pentru mulți un izvor de bunăstare psihică. Problemele se întâlnesc atît la locuințele construite din fonduri private cât și la cele 2% (din fondul imobiliar ) ridicate din bani publici. Cine și când a construit cel mai mult în România?În anul 1990, 85% din stocul de locuințe din România era construit după anul 1945, reprezentând în prezent o provocare din punct de vedere al întreținerii acestui fond consistent de clădiri aflate în proces de învechire. Cele mai multe clădiri rezidențiale aflate în prezent în uz în România au fost construite în a doua jumătate a secolului XX. Perioada socialistă (1961-1980) a fost cea mai semnificativă pentru construcția de locuințe. Ne place sau nu, trebuie să recunoaștem cifrele.... Fondul de locuințe din orașe e caracterizat prin predominanța locuințelor construite între anii 1971 și 1990. Ponderea locuințelor cons..

copyright © 2024 mesagerul.ro