Mesagerul.ro

​JUSTIȚIA - Ce rămâne după guvernarea PSD: Asalt fără precedent asupra legilor Justiției, critici în avalanșă de la Bruxelles, Parchete decapitate / Plus: 7.000 de criminali, violatori și tâlhari eliberați din închisori

 ​JUSTIȚIA - Ce rămâne după guvernarea PSD: Asalt fără precedent asupra legilor Justiției, critici în avalanșă de la Bruxelles, Parchete decapitate / Plus: 7.000 de criminali, violatori și tâlhari eliberați din închisori

Trei ani de "reforme” neîntrerupte ale Justiției sub cele trei guverne PSD (Grindeanu, Tudose și Dăncilă) au adus România la câțiva pași de declanșarea "opțiunii nucleare” din tratatele europene - celebrul Articol 7, o procedură (anevoioasă) care ar putea să conducă la suspendarea dreptului de vot al unei țări în Consiliul UE. Până acum, în întreaga istorie a UE, doar două țări sunt vizate de procedura Articolului 7: Polonia și Ungaria, tot pentru "reforme” ale Justiției. Trei ani marcați de proteste de stradă fără precedent, inclusiv ale magistraților, și un recurs compensatoriu care a eliberat din închisori peste 7.000 de criminali, violatori și tâlhari. Dar și condamnarea lui Liviu Dragnea la trei ani și jumătate de închisoare. Celebra OUG 13La o lună de la câștigarea alegerilor parlamentare de către PSD-ul condus de Liviu Dragnea, în decembrie 2016, Guvernul PSD-ist condus de Sorin Grindeanu a adoptat celebra Ordonanță 13. În 31 ianuarie 2017, noaptea, la câteva săptămâni de la instalarea în funcție a lui Grindeanu. Anunțul adoptării OUG 13 a fost făcut de ministrul de atunci al Justiției Florin Iordache, autorul celebrei întrebări: "Altă întrebare". Le-a repetat-o obsesiv jurnaliștilor, fără să le răspundă concret la întrebări. A anunțat adoptarea OUG privind modificarea Codului penal care îi scăpa de dosare penale pe Dragnea și pe mulți alți politicieni. A fost adoptat și proiectul de lege privind grațierea. Era dezincriminat astfel parțial abuzul în serviciu și erau grațiate în întregime pedepsele cu închisoarea de pana la cinci ani inclusiv, indiferent de modalitatea de executare. OUG 13 a apărut în Monitorul Oficial la miezul nopții, când în Piața Victoriei se aflau mii de oameni care cereau oprirea amnistiei și grațierii. Lumea era în stradă deja de două săptămâni, după ce în spațiul public apăruseră informațiile că Guvernul PSD pregătește o ordonanță de urgență pentru modificarea codurilor penale, prin care să fie dezincriminate mai multe infracțiuni. Au urmat proteste fără precedent în România post-decembristă, sute de mii de oameni ieșind în stradă. Pentru a doua oară în mandatul de președinte, Klaus Iohannis mersese, în 21 ianuarie 2017, la o ședință de guvern: "Este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt 2 elefanți de fapt - ordonanta de grațiere și de modificare a Codurilor penale". În 5 februarie, la presiunea străzii, Guvernul a adoptat o altă ordonanță, prin care a fost abrogată OUG 13. În 9 februarie, la 36 de zile de la preluarea funcției, Florin Iordache și-a dat demisia din funcția de ministru al Justiției. Scandalul ajunsese la Bruxelles, unde Sorin Grindeanu și miniștrii Teodor Meleșcanu și Ana Birchall au fost chemați să dea explicații. Asaltul PSD asupra Justiției nu s-a oprit însă. Florin Iordache, ajuns președinte al "Comisiei parlamentare speciale pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției", s-a "ocupat apoi de modificarea celor trei legi ale Justiției, dar și a codurilor penale. Legile JustițieiDupă plecarea de la minister, Florin Iordache și-a continuat munca de "reformare” a Justiției în Parlament, unde i s-a înființat și o comisie. Prima misiune a Comisiei Iordache a fost modificarea Legilor Justiției. În vizor: statutul procurorilor și judecătorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii. După ce au fost atacate la Curtea Constituțională în mod repetat și întoarse de președintele Iohannis în Parlament, acestea au fost adoptate, însă într-o formă diluată. Una dintre cele mai controversate prevederi din Legile Justiției este cea privind înființarea Secției Speciale, contestată puternic de magistrați, atât de procurori cât și de judecători, Secție care a fost operaționalizată printr-o ordonanță semnată de Tudorel Toader. Pe lista priorităților PSD au intrat apoi Codurile Penale care nu au trecut însă testul CCR și sunt blocate în continuare în Parlament. Comisia Iordache și-a dat obștescul sfârșit cu două săptămâni înainte de căderea Guvernului Dăncilă. O schimbare bruscă de direcție, cel puțin la nivel de minister, a reprezentant-o venirea Anei Birchall la Justiție, care și-a asumat criticile formulate de organismele internaționale și a vorbit chiar despre desființarea Secției Speciale, în contradicție cu Viorica Dăncilă (care de altfel a și încercat să o remanieze) și cu conducerea CSM. Deputatul ȚMitralieră” Cătălin Rădulescu a dat asigurări că mai mulți colegi, printre care Florin Iordache și Lia Olguța Vasilescu, vor cere excluderea sa din PSD. "Superministrul” JustițieiÎn mandatul guvernului PSD-ALDE, o serie de decizii ale Curții Constituționale, conduse de fostul PSD-ist Valer Dorneanu, au condus la acordarea unor puteri și atribuții fără precedent în ultimii ani pentru ministrul Justiției. În urma unei astfel de decizii, președintele Iohannis a fost obligat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi din fruntea DNA. Argumentul? Șeful statului poate respinge cererea de revocare a ministrului Justiției doar pe motive legate de "obiecții cu privire la regularitatea” procedurii. Toate aceste atribuții sporite pentru ministrul Justiției pornesc de la sintagma din Constituție potrivit căreia procurorii se află sub "autoritatea” ministrului Justiției. Pleacă Florin Iordache de la Ministerul Justiției, vine Tudorel ToaderLa Ministerul Justiției a venit Tudorel Toader. A fost învestit în funcţia de ministru al Justiţiei în Cabinetul Sorin Grindeanu în 23 februarie 2017. În 15 iunie 2017, şi-a dat demisia din funcţie, alături de majoritatea membrilor Guvernului Grindeanu, care avea să fie demis prin moţiune de cenzură inițiată chiar de PSD. „Doi ani, două luni, două zile”, după cum spunea Tudorel Toader. Una dintre primele sale declarații ca ministru a fost cea referitoare la Ordonanța 13, despre care a spus, chiar la Bruxelles, că nu a fost o problemă în sine și că protestele au fost generate mai degrabă de faptul că a fost adoptată noaptea, nu de conținutul ei. Într-un document al Ministerului Justiției a apărut pentru prima oară ideea înființării unei Direcții speciale care să se ocupe de problemele în justiție ale magistraților. Cea care avea să devină ulterior Secția Specială. Ordonanța 7 - "amnistie pe bucăți" și magistrații în stradăTudorel Toader a primit mai multe ultimatum-uri din partea liderului PSD, Liviu Dragnea, pentru a da o Ordonanță pentru amnistie și grațiere pentru faptele de corupție, iar posibilitatea adoptării unei astfel de OUG a revenit constant în discuție în ultimii ani. Tudorel Toader nu a dat OUG pentru amnistie, însă a adoptat Ordonanța 7 - "o amnistie pe bucăți". Ordonanța de Urgență 7 a fost adoptată în 19 februarie 2019 și a modificat din nou cele trei legi ale justiției. A generat proteste fără precedent ale magistraților. A fost a patra Ordonanță de Urgență promovată de Tudorel Toader, care a modificat legile justiției - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind CSM - adoptate anul trecut de coaliția PSD-ALDE. Legile justiției au mai fost modificate prin: OUG 92/2018, care aducea modificări substanțiale celor făcute deja de Parlament, sub pretextul armonizării cu recomandările Comisiei de la Veneția, OUG 77/2018 privind menținerea în funcții a șefilor Inspecției Judiciare după expirarea mandatului, adoptată la solicitarea lui Liviu Dragnea, și OUG 90/2018, prin care a fost operaționalizată Secția de investigare a magistraților. Una dintre cele mai c..

copyright © 2024 mesagerul.ro