BREAKING NEWS

Mesagerul.ro

 Klaus Iohannis cere o

Klaus Iohannis cere o "contraofensivă" fermă în fața pericolului revenirii atitudinilor xenofobe și antisemite

Președintele Klaus Iohannis a cerut luni o "contraofensivă" "fermă și în acord cu valorile europene" în fața pericolului revenirii atitudinilor xenofobe și antisemite, în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni în care a decorat mai multe entități şi s
Președintele Klaus Iohannis a cerut luni o „contraofensivă” „fermă și în acord cu valorile europene” în fața pericolului revenirii atitudinilor xenofobe și antisemite, în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni în care a decorat mai multe entități şi supraviețuitori romi ai Holocaustului, ceremonie organizată cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului și împlinirii a 75 de ani de la eliberarea complexului de la Auschwitz-Birkenau. „Nu trebuie să ne oprim însă aici, pentru că pericolul revenirii atitudinilor xenofobe și antisemite este mereu prezent. Cimitire evreiești sunt vandalizate, actori publici afirmă supremația unor rase, monstruozitățile Holocaustului sunt public relativizate, unor criminali odioși din istoria noastră li se ridică osanale, concetățeni de etnie romă sunt nu de puține ori umiliți ori discriminați. Aceste evoluții reprezintă un atac frontal la adresa statului de drept și a principiilor democratice, tocmai de aceea contraofensiva trebuie să fie fermă și în acord cu valorile europene”, a spus șeful statului. Președintele a arătat că „doar prin cultivarea memoriei păstrăm vie drama evreilor și romilor și ne asumăm o istorie trasată cu linii îngroșate, un trecut dureros pe care nu îl ignorăm și nici nu îl ocultăm, ci îl conștientizăm cu toată responsabilitatea”. Klaus Iohannis a afirmat că România a înțeles „dimensiunea ororilor, și-a asumat această pagină întunecată și a făcut demersuri concrete în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației și cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului și intoleranței, întărirea legislației în domeniu”. În cadrul acestei ceremonii, președintele a decorat Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, Federația Comunităților Evreiești din România și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. „Suferințele cumplite îndurate de comunitatea romilor din țara noastră în lagărele din Transnistria sunt încă insuficient cunoscute şi evocate. Este timpul să aducem în atenția publică Holocaustul romilor şi să-i onorăm pe cei care au supraviețuit şi care reprezintă, fiecare, o voce a umanității ridicată împotriva rasismului şi xenofobiei. Decorarea dumneavoastră, domnule Constantin Brăilă, doamnă Crăciun Florica, domnule Crăciun Traian, îmi doresc să reprezinte un puternic gest al condamnării de către statul român a tragediei pe care ați trăit-o dumneavoastră şi comunitatea romilor din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a afirmat Klaus Iohannis, înainte de a arăta că în 1942, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, între aceștia un număr mare de femei şi copii. „11.000 dintre cei deportați au murit, cei mai mulți de foame, frig şi din cauza asistenței medicale precare. Ne plecăm frunțile cu tristețe în amintirea victimelor şi cu respect față de supraviețuitori”. Iohannis a lansat și un atac la adresa populismului în creștere în Europa, continent care nu este încă vindecat „de flagelul antisemitismului și de morbul extremismului”. „Ce sunt oare obsesiile unor lideri politici care afirmă că Europa este asediată de imigranți, că zidurile sunt o soluție pentru a ne apăra continentul, că romii ar trebui izolați în ghetouri, că evreii ar face mai bine să se mute cu toții în Israel – dacă nu încercări periculoase de a găsi justificări pentru propriile eșecuri? A construi un „celălalt” și a-l defini drept răul absolut nu e greu. Lecția Holocaustului nu e atât de departe. În același mod, antisemitismul, rasismul și ura au fost transformate în secolul trecut în politică de stat. Atunci a început, în fapt, distrugerea umanității, întrucât, cum bine spunea Elie Wiesel, „când un popor este trimis la moartea sa, toate celelalte sunt amenințate. Întreaga omenire este amenințată”, a subliniat el.

copyright © 2020 mesagerul.ro