Piruete, răsturnări de situaţie şi dezastre de dimensiunea celui de la Trafalgar. În trei ani şi jumătate, Brexit a dat naştere multor schimbări, în aşa măsură că divorţul dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană oscilează între vodevil şi psihodramă. "Super Sâmbăta" programată de Boris Johnson sâmbătă, 19 octombrie, trebuia să marcheze sfârşitul acestui interminabil şi lamentabil foileton, scrie Le Monde, citat de Rador. Dezbaterea parlamentară organizată de urgenţă într-o sâmbătă - pentru prima dată de la războiul Maldivelor în 1982, la mai puţin de 48 de ore după publicarea noului acord de separare, trebuia să-i permită prim-ministrului să concretizeze printr-un vot fulger elanul produs de o negociere în viteză cu Uniunea Europeană (UE). Obosiţi, 322 de deputaţi (la 306) au spulberat speranţele lui Johnson, adoptând amendamentul Letwin, care suspendă votul parlamentar pe acord până ce va fi adoptată legea destinată să-l transpună în dreptul britanic. Făcând acest lucru, prin acţiunea legii Benn, şi ea impusă lui Johnson de Westminster, prim-ministrul este obligat să solicite o amânare a datei limită a Brexit, fixată pe 31 octombrie, un termen pe care el a jurat să nu-l depăşească. Pentru a-şi sublinia dezacordul, el a adresat Bruxelles-ului o cerere seacă de amânare nesemnată, însoţită de o scrisoare semnată şi amabilă prin care îşi exprimă refuzul pentru amânare, care, după părerea lui, "ar face rău" atât Regatului Unit cât şi Europei. Cu zece zile înaintea termenului fatidic, peisajul politic britanic a atins un maxim de confuzie, care marchează un nou şi îngrijorător grad de degradare a celei mai vechi democraţii din lume. Prim-ministrul contrazice oficial Parlamentul, care, la rândul lui, îşi confirmă incapacitatea de a ieşi din conflictul ..