​Chiar în momentul în care o instituție a statului anunța oficial, marți dimineață, că îl ia în vizor pe Teodor Meleșcanu pentru că ar fi "participat în calitate oficială la dezinformarea și diversiunea exercitate de regimul totalitar" în legătură cu Revoluția din 1989, președintele Senatului ținea un discurs despre dezinformare. "Fiecare cetățean să fie conștient că poate să devină o victimă a dezinformării", avertiza el la o conferință susținută de Google, ce ar fi avut drept scop să informeze, dar care avea toate ingredientele unui eveniment de lobby despre știrile în mediu digital/Google/Directiva UE privind drepturile de autor.Plus, în articol: Un studiu CJI care arată cât de inutilă e discuția despre reglementarea europeană pentru un public antrenat să fie dezinformat - adolescenții. Marți dimineață, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) s-a autosesizat cu privire la "dezinformarea" ceaușistă la care ar fi participat Teodor Melescanu, în calitate oficială, în legătură cu evenimentele din decembrie 1989. "Potrivit telegramelor diplomatice, Meleșcanu Teodor Viorel ar fi participat, în calitate oficială, la dezinformarea și diversiunea exercitate de regimul totalitar comunist, prin inducerea în eroare a reprezentanților diplomatici prezenți la eveniment cu privire la crimele și abuzurile săvârșite la Timișoara, plasând infracțiunile comise de reprezentanții comuniști în categoria <<zvonurilor colportate în scopuri dușmănoase>> și a <<știrilor de presă neconfirmate>>", a aratat Institutul. În acest timp, Teodor Meleșcanu, în calitate de președinte al Senatului, era la o conferință cu titlul "Presa din România în era digitală". Evenimentul a fost organizat de DC Media Group (grupul condus de Bogdan Chirieac și Val Vâlcu) cu sprijinul Google și a vizat în special Directiva europeană privind drepturile de autor (Directiva Copyright). Dar, în loc de dezbatere pro și contra, prezentările s-au îndreptat în special împotriva Directivei pe care România trebuie să o implementeze la nivel național și în favoarea poziției Google, iar pe scenă, alături de Google, au fost îndeosebi politicieni și foști și actuali membri ai aparatului de stat (Parlament, ministere), dar nu și editorii de presă, cu excepția DCNews. Reprezentanți ai editorilor și ai organizațiilor breslei, care de obicei se plâng că au puține ocazii să discute direct și organizat cu ceilalți stakeholderi, pe astfel de teme, au fost în sală și, în principal, rolul lor a fost să asculte. Teodor Meleșcanu a fost primul care a vorbit, dintre invitați. S-a referit doar în treacăt la Directiva Copyright - adoptată când Președinția Consiliului UE era deținută de România condusă de guvernul PSD-ALDE din care el făcea parte, în prima parte a anului trecut. A spus mai multe generalități, după care a trecut la tema dezinformării în medii digitale. Spicuiri din cele spuse de Meleșcanu: Trăim într-o revoluție digitală cu un impact ce poate fi comparat doar cu revoluția industrială. (...) Rețelele sociale devin adevărate parlamente în care se discută problemele națiunii. Agora în Grecia antică era un spațiu limitat care permitea un număr relativ redus de oameni pentru a discuta problemele cetății. Astăzi nu mai există asemenea limitări. (...) Toate acestea au o influență semnificativă asupra relației dintre cetățean și instituții și asupra sistemelor democratice (...) Adaptarea la acest nou mediu trebuie să însemne pentru stat o transparență mult mai mare (...) Instituțiile trebuie să comunice continuu (...) Dezinformarea e tot o formă de comunicare, dar una care renunță la fapte, la realitate (...) pentru a servi agenda unor agenți statali sau nestatali. (...) Tehnicile de dezinformare continuă să evolueze și să adapteze la măsurile de contracarare. (...) Un element important e că folosirea dezinformării poate afecta semnificativ capacitatea de funcționare instituțională (...) Se poate observa un fenomen de privatizare a acțiunilor de dezinformare (...) Această temă a fost prioritară pe perioada președinției României (...) Contribuția noastră a fost să găsim suficiente puncte de vedere comune pentru a susține adoptarea acestei decizii (referitoare la Directiva Copyright - n.red.)Deși procesul de constucție a unui sistem de combatere a dezinformării (...) poate părea greoi și de durată, el are rolul să ne ajute să creștem ca societate și să întărească societățile pe termen lung. (...) Directiva drepturilor de autor, adoptată la nivel UE anul trecut, a fost subiect aprins de dezbatere, mai mult la nivel european, dar și în România. Ea a pus față în față, ani de zile, interesele unor grupuri mari ale editorilor europeni și cele ale platformelor de tip Google, mai ales pe teme precum "taxa pe link" (plata pentru folosirea unor crâmpeie de conținut, în rezultatele afișate în căutările Google, de ex.). La conferința de la București, însă, înaintea discuțiilor finale, când sala era încă plină, s-a auzit însă doar poziția Google și promisiunile politicienilor "să fie bine pentru toată lumea". Gazda dezbaterilor, Bogdan Chirieac, a subliniat de la bun început că directiva nu este bună și, de câte ori avea ocazia, comenta: situația din Franța "c'est terrible"; invitații pot primi întrebări la final, dar în special "cei de la Google". Cealaltă gazdă, Val Vâlcu, a prezentat pe larg "Efectele negative"..