Mesagerul.ro

Mihai Copaciu, BNR: Trăim deja din nou într-o lume bipolară. E curios cum o expansiune a influenței Chinei va fi contracarată de SUA și UE/ Ce învăță individual din aceasta criză? Îmi e frică că nu multe

 Mihai Copaciu, BNR: Trăim deja din nou într-o lume bipolară. E curios cum o expansiune a influenței Chinei va fi contracarată de SUA și UE/ Ce învăță individual din aceasta criză? Îmi e frică că nu multe

Semnalarea unor vulnerabilități în funcționarea statelor (de exemplu, sistemul medical) îl văd ca pe un punct pozitiv al acestei crize și sper ca măsurile necesare să fie luate. Similar pentru multe firme, scurtarea lanțului de aprovizionare va fi o prioritate, spune într-un dialog cu HotNews.ro despre cum va fi România și lumea de după coronavirus, Mihai Copaciu, Directorul adjunct al Direcției Modelare și prognoze macroeconomice din cadrul BNR. De asemenea, adaugă el, abia acum se vede importanța cercetării. ”Toate sondajele de opinie, și nu doar în România, plasează în topul încrederii specialiștii din sănătate. Fauci, Rafila sunt nume care până acum câteva luni erau total necunoscute. Doar că, mai ales în România, a fost cronic subfinanțată, organizată prost, fără a se încuraja performanța. Și rezultatele le culegem acum și mult timp de acum înainte”, crede Copaciu. Copaciu, care este promotorul unor serii de seminarii prin care aduce în România cercetători români din alte bănci centrale dar și laureați Nobel în economie sau alți cercetători de vârf pentru a ține conferințe, a stat de vorbă cu noi despre ce efecte va avea această pandemie pe piața locală a muncii, care ar putea fi consecințele în plan social ale crizei, cum și când ne vom reveni sau ce sectoare economice vor ieși mai repede din criză. Impactul pe piata muncii a românilor întorși acasă va fi unul redus. Cei care s-au intors au in majoritate calificari cel mult medii, cu contracte de munca temporare sau care au lucrat la negru Rep: Înainte de a intra în vria indusă de Covid19, piata locală a muncii era tensionată, pe fondul migrației externe, a sporului natural negativ și a necorelării dintre cererea și oferta de muncă. Acum, bună parte din emigranți s-au întors acasă ca urmare a lockdown-ului. Crezi că acest reflux al emigranților va rezolva tensiunile din piața muncii? Se vor re-calibra si salariile în anumite sectoare? Mihai Copaciu: Am citit si eu informatiile privind aceasta intoarcere, asa zis masiva a emigrantilor. Si pentru ca am avut unele dubii legate de magnitudinea cifrelor vehiculate, am mers spre datele furnizate zilnic de Politia de Frontier ape site-ul sau si le-am contabilizat pentru ultimele cateva luni. Intr-adevar, de la depistarea primului caz in Romania in 26 februarie anul curent, au intrat in tara in jur de 1,4 milioane de persoane. In acelasi timp insa, au iesit in jur de 1,2 milioane. Implicit, vorbim de intrari nete de aproximativ 200 000 de persoane. Daca largim intervalul, si adaugam si restul lunii februarie, cifra este mai mult decat injumatatita. Daca adaugam si supozitia ca multe din aceste intrari/iesiri au fost dublate de iesiri/intrari la nivelul aceleiasi persoane (ex. locuri de munca in imediata apropiere a frontierei dar in tara vecina; activitati de transport marfa), concluzia din punct de vedere economic este aceea ca influxul, cel putin la momentul actual, este unul redus. Impactul acestui influx pe piata muncii va fi de asemenea unul redus. Speculez ca cei care s-au intors sunt in majoritatea lor persoane cu calificari cel mult medii, care au avut contracte de munca temporare sau au lucrat la negru. Cred ca majoritatea celor care au plecat din Romania nu se vor intoarce, nici macar pe parcursul acestei crize. Date fiind calificarile lor si surplusul relativ mai mare pe care angajatorii il extrag din relatia contractual cu ei (implicit salariile relativ mai mici), s-ar putea ca efectul asupra lor sa fie unul relativ mai redus. Iar relocarea, daca va avea loc, se va intampla cam in acelasi spatiu geografic cu cel actual. Pana la urma, problemele care au generat plecarea lor din tara nu si-au gasit rezolvare, astfel incat spatiul romanesc, inafara de prezenta celor apropiati, sa devina atragator. Asta nu inseamna insa, ca impactul emigrantilor asupra economiei domestice nu exista. Lucram inainte de inceperea crizei actuale cu o serie de date furnizate de INS pentru perioada 2007-2012 in investigarea caracteristicilor gospodariilor care primesc bani de la rudele sau membrii familiei care lucreaza in strainatate. Asa cum probabil se va intampla si acum, sumele trimise pe timpul crizei catre familia ramasa in tara vor scadea. Gospodariile care primesc astfel de sume sunt relativ mai numeroase, cu mai multi copii, cu o varsta medie mai redusa cu aproximativ 10 ani comparativ cu cele care nu au primit remitente, dar cu aproximativ acelasi nivel mediu de educatie precum restul familiilor. Venitul net al celor care primesc este mai ridicat, cu remitentele reprezentand aproximativ 50% din acesta. Si cheltuielile sunt mai ridicate, cu o pondere relativ mai importanta a celor de investitii, astfel incat ratele economisirii sunt relativ asemanatoare. Daca la nivel urban-rural distributia este aproximativ egala, la nivel de judete si regiuni, se remarca judetele din regiunea Nord-Est. În general, si mai ales in sectoarele grav afectate de lipsa cererii, puterea de negociere se va muta relativ mai mult inspre angajator Rep: Care crezi că vor fi efectele crizei acesteia asupra pieței muncii? Cum ar putea ea să arate odată ieșiți din izolare (am în vedere trendul telemuncii, eventuale dislocări ale centrului de putere între angajat/angajator etc)? Mihai Copaciu: In general, si mai ales in sectoarele grav afectate de lipsa cererii, puterea de negociere se va muta relativ mai mult inspre angajator. Aceasta tendinta va fi reflectata in cresterea ratei somajului si o scadere a numarului locurilor de munca vacante. Astfel, ajustarea costurilor companiilor se va realiza prin concedieri, inghetari sau reduceri ale salariilor, reducere ale altor beneficii. La nivel agregat, evolutia pietei muncii va fi una in tandem cu evolutia agregata a economiei. Evolutii care nu sunt caracteristice doar economiei romanesti ci majoritatii economiilor de piata. Recesiunea ce va veni va fi urmata de o noua perioada de avant, si tot asa. Generatia noastra trebuie sa se obisnuiasca cu ciclurile economice. Iar politicienii sa invete ca in vremuri bune sa puna deoparte pentru vremuri grele, astfel incat sa reduca amplitudinea fluctuatiilor. Nu au facut-o nici de data aceasta, iar acest aspect ne creeaza o serie constrangeri destul de mari asupra carora o sa revin. Ideal, ar trebui regandita relatia dintre companie si angajat, in sensul crearii unei relatii de lunga durata, de fidelizare, de impartire mai uniforma a surplusului pe parcursul ciclului economic. In ceea ce priveste telemunca, ea exista si dinainte, intr-o proportie mult mai scazuta insa. Cred ca aceasta va ramane la valori mai ridicate chiar si dupa criza actuala. Evidentele empirice arata deja ca efectele telemuncii asupra productivitatii sunt in general pozitive asupra job-urilor creative, si negative asupra celor de rutina. As prefera un scenariu de revenire economica rapida, in care dupa ridicarea restrictiilor sa dam toti iama in a consuma, in a investi, etc. Dar cred ca este unul putin probabil. Aproape imposibil Rep: Care sunt sectoarele economice care își vor reveni cel mai greu? Dar cel mai devreme? Mihai Copaciu: Sectoarele care raspund unor nevoi de baza in conditiile actuale de distantare sociala au fost putin sau chiar deloc afectate de criza. Si aici vorbim de exemplu de comertul cu bunuri alimentare, de sectorul telecom. Modificarea comportamentului de consum, o inclinatie mai ridicata spre economisire cauzata de incertitudinea ce va persista chiar si dupa relaxarea restrictiilor va genera o scadere a cererii pentru bunuri durabile si parte din servicii. In plus, acele sectoare care se bazeaza pe prezenta simultana a multor persoane vor fi puternic afectate si dupa relaxarea masurilor de distantare sociala. Multe vor trebui sa se reinventeze pentru a putea supravietui pana la obtinerea imunizarii. Spre exemplu, chiar in lipsa masurilor de distantare sociala, vom mai merge la cinema, in sali alaturi de sute de persoane? Probabil nu, in forma actuala. Dar la fel de probabil, vom merge vara aceasta la cinema de tip drive-in, in care interactiunea e minima. Sau cine stie, la un concert rock drive-in. Rep: Ce tip de scenariu privind revenirea preferi: L, V, W...? De ce? Mihai Copaciu: Nu prea sunt adeptul invocarii anumitor litere, nu de alta dar se creeaza confuzii destul de mari legate de momentul revenirii (trimestrul III 2020, 2021, etc.) in functie frecventa datelor si a ratelor de crestere utilizate. Normal ca as prefera un scenariu de revenire rapida, in care odata cu inlaturarea restrictiilor sa dam toti iama in a consuma, in a investi, etc. Cred ca este unul putin probabil. Aproape imposibil. Familiile isi vor restrange consumul,vor incerca sa economiseasca, precautia va creste. Investitiile la nivelul sectorului privat vor fi amanate. Cel putin anul acesta va fi unul de supravietuire, nicidecum de expansiune. Sectoarele care se bazeaza pe prezenta simultana a multor persoane vor fi grav afectate. Pe termen mediu vor exista repercusiuni si la nivelul sectorului financiar. Atat timp cat va exista incertitudine ridicata din cauza factorului medical, aceste efecte vor fi resimtite in economie. Este un exemplu de comportament optim la nivel individual, dar deloc dezirabil la nivel agregat. Rolul autoritatilor, pe langa masurile anuntate, e sa contribuie la diminuarea incertitudinii, atat in plan medical, cat si economic. Sa ia deciziile, inclusiv cele de sustinere a economiei, in functie de cel mai rau scenariu posibil. Sa comunice si sa ofere perspectiva unei solutii. Sa explice clar conditionalitatile de..

copyright © 2024 mesagerul.ro