Nici unul dintre cei peste 20.000 de deținuți nu au urmat în 2017 și 2018 un curs de calificare profesională în cadrul proiectelor cu finanțare europeană, în vreme ce în programele agențiilor de ocupare a forței de muncă au fost incluse mai puțin de 700. Asta în condițiile în care calificarea profesională reprezintă una dintre condițiile de bază care contribuie la reintegrarea foștilor deținuți, contribuind la scăderea gradului de recidivă. Concluziile sunt cuprinse în Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024, lansată în dezbatere publică de Ministerul Justiției. Potrivit documentului, la nivelul primului semestru al lui 2019, 65,23% dintre deținuți au declarat că nu dețineau o meserie/profesie, iar 74,77% au declarat că nu aveau o ocupație. „Calificarea/recalificarea profesională reprezintă una dintre condițiile de bază care contribuie la reintegrarea post-detenție, asigurând foștilor deținuți oportunitatea identificării unui loc de muncă, implicit și a unei surse de venit, în măsură să susțină independența individuală. Pentru concretizarea acestui obiectiv, este necesară asigurarea unei orientări profesionale și vocaționale mai bune a deținuților, astfel încât oferta de formare profesională să fie în acord cu cerințele pieței muncii și cu nivelul de studii al persoanelor private de libertate. În acest sens, se impune elaborarea, anual, la nivelul sistemului penitenciar, a unui plan de formare pentru persoanele private de libertate, care să fie analizat și inclus în planul de formare profesională al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă”, se arată în strategie. Ministerul Justiției atrage atenția că pentru depășirea perioadei critice post-detenție, care prezintă un risc ridicat de recidivă, este necesară existența unor structuri care să aibă în atribuții preluarea persoanelor care se liberează, să ofere servicii integrate, specializate și să monitorizeze cazurile preluate. În afară de autoritățile locale, în rețeaua de suport ar trebui inclusepe lângă serviciile sociale, voluntari, poliția comunitară, organizații neguvernamentale, agenți economici, dar și reprezentanți ai Bisericii. „Având în vedere procentul crescut al populației de rit ortodox (89,57% din persoanele custodiate), implicarea Bisericii Ortodoxe Române, alături de reprezentații altor culte religioase recunoscute la nivel național, este relevantă și din perspectiva acţiunilor de diminuare a marginalizării sociale și de sprijinire a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, la întoa..