BREAKING NEWS

Mesagerul.ro

New York Times: Covid-19: O privire în urmă din 2025

 New York Times: Covid-19: O privire în urmă din 2025

Când Covid-19 a apărut ca o criză de sănătate publică, acum cinci ani, inițial în China, observatorii au remarcat că regimurile autoritare - cu caracteristicile lor precum ostilitatea față de avertizorii de integritate, manipularea datelor, teama de libera circulație a informațiilor - au facilitat răspândirea bolii.În numai câteva luni avea să devină clar că și reciproca e valabilă: boala facilitează răspândirea autoritarismului, scrie New York Times, citat de Rador. În Ungaria, virusul a constituit pentru premierul Viktor Orban pretextul instituirii unei dictaturi după modelul lui Vladimir Putin în Rusia. În Filipine, președintele Rodrigo Duterte a profitat de pandemie pentru a da ordin să fie împușcați letal participanții la proteste politice. În Israel, decizia guvernului de a folosi datele de la telefoanele mobile pentru a urmări deplasările indivizilor infectați a devenit rapid un model și un alibi pentru alte state care au adoptat practica, fără a-și face scrupule în legătură cu datele astfel colectate. Iar toate acestea nu s-au oprit aici. Pandemia a oferit unor guverne democratice de pe tot globul un pretext numai bun pentru a obstrucționa partidele din opoziție, a interzice adunările publice, a suprima alegerile, a băga orașe în carantină, a închide granițele, a restricționa comerțul, a intimida firmele, a impune interdicții de circulație și a cenzura publicațiile ostile în numele combaterii „informațiilor false”. Remarcabil e că tactica a fost întâmpinată de o opoziție firavă în raport cu consecințele, în parte și pentru că ea a fost prezentată ca fiind doar temporară, iar pe de altă parte fiindcă preocupările libertarienilor [orientare politică ce pledează pentru drepturi individuale maxime și un rol minim al statului - n.trad.] civici păleau în comparație cu apelurile la „aplatizarea curbei”. Dar, pe măsură ce interdicțiile lui 2020 începeau să fie prelungite din primăvară și în vară, iar apoi și spre începutul toamnei, și-a făcut apariția un proces de normalizare. În SUA, Joe Biden a acceptat nominalizarea democrată din locuința sa din Delaware, după ce devenise clar că organizarea unei convenții [adunare electorală a delegaților partidului - n.trad.] ar fi presupus riscuri sanitare inacceptabile. Fiindu-i practic interzis să desfășoare o campanie electorală din cauza interdicției privind adunările publice (dar și din cauza temerii consilierilor săi că nominalizatul de 77 de ani ar putea contracta virusul), el a încercat să poarte o campanie virtuală împotriva președintelui în funcție, care se folosea de puterile discreționare conferite guvernului de starea de urgență pentru a-și asigura realegerea. Donald Trump a câștigat din nou, fără emoții, în noiembrie. Pe măsură ce libertățile civice băteau în retragere, puterile guvernului sporeau. Șomajul ajuns la cote fără precedent a dus la extinderi tot fără precedent ale programelor de asistență medicală, de ajutor de șomaj, de ajutor pentru locuințe și de tichete de masă. Președintelui Trump i-a revenit să prezideze asupra acestei expansiuni a sistemului de asistență socială la care Bernie Sanders nu ar fi putut decât să viseze în urmă cu doar un an. Iar lucrurile nici nu s-au schimbat prea mult odată cu ridicarea carantinei, întrucât oamenii deveniseră reticenți să se aventureze în restaurante, magazine și avioane - pe lângă faptul că nu și le mai permiteau acum în aceeași măsură. Milioanele de falimente ale firmelor și indivizilor s-au tradus..

copyright © 2024 mesagerul.ro