Mesagerul.ro

 O asociație a procurorilor atacă în contencios administrativ decretele pentru numirea Gabrielei Scutea și Giorgianei Hosu la Parchetul General și la DIICOT

O asociație a procurorilor atacă în contencios administrativ decretele pentru numirea Gabrielei Scutea și Giorgianei Hosu la Parchetul General și la DIICOT

O asociație a procurorilor a anunțat joi că va solicita în contencios administrativ anularea actelor de numire în funcție pentru procurorul general, Gabriela Scutea, și pentru șefa DIICOT, Giorgiana Hosu, în condițiile în care acestea au
O asociație a procurorilor a anunțat joi că va solicita în contencios administrativ anularea actelor de numire în funcție pentru procurorul general, Gabriela Scutea, și pentru șefa DIICOT, Giorgiana Hosu, în condițiile în care acestea au primit aviz negativ de la Secția pentru Procurori a CSM. „Fidelă principiilor care ghidează activitatea magistraților și susținând obligativitatea respectării de către Statul Român a recomandărilor MCV, Asociația „Inițiativa pentru Justiție” a hotărât să promoveze acțiune la instanța de contencios administrativ, cu solicitarea de anulare a actelor de numire în funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu nesocotirea avizelor negative emise de Consiliul Superior al Magistraturii”, precizează asociația, într-un comunicat remis HotNews.ro. Anunțul vine după ce președintele Klaus Iohannis a semnat decretele pentru numirea în funcții a noilor șefi la Parchetul General, DNA și DIICOT, în condițiile în care Secția pentru procurori a CSM a dat aviz negativ pentru Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu. Asociația Inițiativa pentru Justiție apreciază că aceste numiri au ignorat recomandările „repetate ale Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneția”. Asociația contrazice și „informațiile false apărute în spațiul public referitoare la pretinsa participare a doamnei procuror Gabriela Scutea la întâlniri cu înalți oficiali europeni, cu ocazia protestelor magistraților români de la Bruxelles din 4 aprilie 2019, proteste generate de modificările aduse legilor justiției”. „Asociația „Inițiativa pentru Justiție” precizează că la întâlnirea cu dl Frans Timmermans, comisar european, dna procuror Gabriela Scutea nu a participat, iar pretinsa întâlnire cu dl Antonio Tajani, parlamentar european, nu a avut loc”, se mai arată în comunicatul semnat de procurorii Sorin Marian Lia și Bogdan Pîrlog, copreședinți ai asociației. Secţia pentru procurori a CSM a acordat, săptămâna trecută, avize negative pentru Gabriela Scutea - propusă pentru funcţia de procuror general şi pentru Giorgiana Elena Hosu - propusă la şefia DIICOT. Aviz pozitiv din partea CSM a primit doar Crin Nicu Bologa, propus la conducerea DNA. Consiliul Superior al Magistraturii a publicat și argumentele pentru avizele acordate celor trei procurori propuşi pentru şefia parchetelor. CONSULTĂ AICI DOCUMENTELE În ceea ce o privește pe Giorgiana Hosu, propusă pentru conducerea DIICOT, procurorii din CSM spun că aceasta a demonstrat o lipsă a capacității de analiză retrospectivă, de învățare din experiențele trecute și superficialitate în asumarea nevoii unei viziuni viitoare concrete, de gestionare a unor situații de criză, inerente în activitate. În ceea ce o privește pe Gabriela Scutea, procurorii din CSM afirmă că aceasta nu a identificat principalele probleme din Ministerul Public. Ministrul propus al Justiţiei, Cătălin Predoiu, spunea marți, întrebat despre posibilitatea retragerii propunerilor pentru şefia Parchetului General şi DIICOT, după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a avizat negativ, că el crede în procurorii pe care i-a propus și că îi va apăra. "Eu cred în procurorii pe care i-am propus şi o să îi apăr după ce se închide procedura, indiferent cum se va închide procedura. O să spun şi eu atunci câteva puncte de vedere, inclusiv cu privire la acest aviz (al CSM - n.r.), dar nu o fac acum pentru că respect Consiliul, respect procedura, aştept să decidă domnul preşedinte", a susținut Cătălin Predoiu. După ce procurorii din CSM au avizat negativ numirea Gabrielei Scutea și a Giorgianei Hosu, a fost lansată o campanie de presă împotriva acestora și a lui Horațiu Radu, procurorul șef adjunct al procurorului general, campanie pornită de la Gândul și preluată și de Antena 3, în emisiunile lui Mihai Gâdea. De asemenea, procurorii CSM Nicolae Solomon și Florian Deac au fost citați la audieri în calitate de martor la Secția pentru anchetarea magistraților condusă de Adina Florea. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a reacționat spunând că citarea procurorilor CSM Nicolae Solomon și Florin Deac la secția de anchetare a magistraților reprezintă un factor de presiune şi de decredibilizare instituțională, în contextul derulării procedurii de avizare parțial negativă a propunerilor ministrului Justiției de ocupare a funcțiilor de conducere la marile parchete. Procurorii din CSM au acuzat o campanie media îndreptată împotriva membrilor Secției și au anunțat că vor sesiza Comisia Europeană. Recomandările din MCV, ignorate În ultimul său raport MCV din octombrie 2019, Comisia Europeană nota că evoluțiile înregistrate din noiembrie 2018 au confirmat pertinența recomandării formulate cu mult timp în urmă în cadrul MCV de a se lua măsuri astfel încât "procesul de numire a procurorilor de rang superior să fie mai solid și independent".În raportul MCV din 2018 fuseseră exprimate preocupări legate în special de procedurile în curs de numire și/sau revocare pentru funcțiile de procuror-șef al DNA și de procuror general. În raportul din noiembrie 2018, CE a recomandat:Suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt.Relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al DNA cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție.Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017. Aceste critici au fost formulate în contextul în care ministrul Justiției de la acea dată Tudorel Toader și-a menținut propunerea de candidat pentru funcția de procuror-șef al DNA - Adina Florea - deși aceasta a avut aviz negativ din partea CSM. Atunci, Iohannis a respins de două ori numirea Adinei Florea. CE mai arăta în raport că Tudorel Toader a continuat, de asemenea, procedura de revocare din funcție a procurorului general (Augustin Lazăr), în ciuda avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Cine sunt cei trei procurori numiți la șefia Parchetului General, DNA și DIICOT Gabriela Scutea Gabriela Scutea (47 de ani) este procuror la Parchetul Curții de Apel Brașov. În trecut a ocupat funcțiile de secretar de stat în Ministerul Justiției și de adjunct al procurorului șef al DNA Laura Codruța Kovesi. Ea şi-a început activitatea în 1995 ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi apoi Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea. În mandatul lui Tudorel Toader, Scutea a candidat fără succes și pentru postul de procuror general și pentru cel de procuror-șef al DNA, fiind respinsă de ministrul de atunci al Justiției. Gabriela Scutea a fost, între noiembrie 2006 - mai 2013, adjunct al procurorului general, care era atunci Laura Codruţa Kovesi, şi era responsabilă pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit. Ulterior, între mai - august 2013, a fost numită consilier al procurorului general de atunci, respectiv Tiberiu Niţu. Gabriela Scutea era secretar de stat în Ministerul Justiției în ianuarie 2017, când Guvernul Grindeanu a adoptat celebra Ordonanță 13 care modifica Codurile penale. O parte a presei a scris că Gabriela Scutea este cea care l-ar fi convins pe ministrul Justiției Florin Iordache să accepte un termen de 10 zile pentru intrarea în vigoare a OUG 13. HotNews.ro a scris că propunerea privind introducerea unui interval de timp în care să între în vigoare OUG 13 ar fi venit inițial de la Administrația Națională a Penitenciarelor și de la Alina Barbu, angajat la Direcția de Probațiune a Ministerului Justiției. "În legătură cu ordonanța 13, acest aspect cu termenul de 10 zile l-am mai comentat (…)Toate rezoluțiile mele în dosar sunt consemnate. Eu consider că în legătură cu această propunere care a fost susținută de ministrul Iordache, mi-am exprimat opiniile de o manieră tehnică și indicându-i domnului ministru că România are alte obiective din perspectiva MCV. Cele 10 zile erau necesare pentru că dacă s-ar fi pus în aplicare această ordonanță, niște oameni trebuiau să iasă din închisoare. Acest lucru nu se face peste noapte pentru că nu se eliberează printr-o singură decizie administrativă. Eliberarea ar trebui să se facă printr-o decizie judecătorească”, a susținut Scutea pentru mainnews.ro, după ce a fost propusă de ministrul Justiției în funcția de procuror general. Într-un interviu acordat apoi cotidianului Libertatea, Scutea a fost întrebată care este adevărul despre acel amendament, cu precizarea că unele informații arată că nu ea ar fi introdus termenul. Răspunsul Gabrielei Scutea a fost unul nuanțat: "Discuția asupra necesității existenței unui termen de 10 zile a fost purtată și la nivel tehnic, am avut discuții și cu domnul ministru Florin Iordache și cu doamna Barbu. Nu vă ascund, din partea doamnei Barbu și cu partea tehnică plecase o propunere mult mai amplă de 20 de zile și aveam argumentele tehnice necesare. Știți cum e circuitul decizional. La un moment dat, se discută între decidenți. Nu pot să comentez care a fost reacția ministrului Iordache față de acest termen sau care erau intențiile dumnealui, eu am insistat din poziția de secretar de stat că acest termen este necesar ca să se producă tot circuitul eventual de care e nevoie în justiție pentru pronunțarea unei hotărâri de contestație la executare". Crin Nicu Bologa Crin-Nicu Bologa este prim-procuror adjunct al Parchetului Tribunalul Sălaj. Presa a scris că are o avere impresionantă, el deținând zece proprietăți: două parcări în Cluj-Napoca, un teren în Cluj-Napoca, două terenuri în Zalău, un alt teren în Sălaj, un teren agricol în județul Constanța, două apartamente la Cluj-Napoca și o casă la Zalău, potrivit Libertatea. Giorgiana Hosu Giorgiana Hosu a preluat interimar funcția de procuror-șef al DIICOT în octombrie 2019, după demisia lui Felix Bănilă, în plin scandal legat de cazul Caracal. În 19 decembrie 2019, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins propunerile de prelungire a delegărilor procurorilor Georgiana Hosu (procuror șef) și Oana Schmidt-Hăineală (procuror şef adjunct) la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Anterior, Giorgiana Hosu a fost adjunct al șefului DIICOT, fiind numită în octombrie 2018, la propunerea lui Tudorel Toader. Ea era însă în funcție din luna august, fiind delegată pentru 6 luni. Hosu a fost adjunct al DIICOT și în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituției. După ce Alina Bica și-a dat demisia în 2015 din funcția de procuror-șef al instituției, Giorgiana Hosu a preluat interimatul la șefia instituției. Giorgiana Hosu a pierdut, în anul 2015, cursa pentru șefia DIICOT, aceasta fiind câștigată de Daniel Horodniceanu. Printre dosarele instrumentate de ea se numără și cel al omului de afaceri israelian Sorin Beraru, care a fost cercetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societăţii CICO. După ce a încercat să o mituiască pe Giorgiana Hosu cu jumătate de milion de euro pentru a renunţa la anchetă, Sorin Beraru a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Ea s-a ocupat și de dosarul omului de afaceri Hassan Awdi, condamnat la opt ani închisoare în dosarul falimentării CFR Mesagerie și pe cel al lui Omar Hayssam, care a primit 24 de ani şi patru luni închisoare în dosarul "Manhattan". Dan Hosu, soțul Giorgianei Hosu, a fost reținut de DNA în dosarul privind S.C Carpatica Asig S.A, însă judecătorii instanței supreme au respins cererea de arestare preventivă, el fiind plasat sub control judiciar. La acea vreme, unele voci susțineau că dosarul soțului său ar fi fost unul dintre motivele pentru care aceasta a pierdut concursul pentru șefia DIICOT. Dan Hosu, în calitate de administrator al unei firme, a fost acuzat de trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi dare de mită. DNA l-a trimis în judecată în anul 2017. Adjuncții propuși de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru Parchetul General, DNA și DIICOT vor susține la începutul lunii martie interviurile la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru acordarea avizului. Este vorba despre:Bogdan Dimitrie Licu în funcţia de prim adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieMaria Magdalena Militaru în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieAdriana Denisa Cristodor în funcţia de procuror şef Secţie - Secţia urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieCătălin Ranco Piţu în funcţia de procuror şef Secţie - Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieMădălina Scarlat în funcţia de adjunct al procurorului şef al Direcţiei Naţionale AnticorupţieOana Daniela Pâţu în funcţia de adjunct al procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

copyright © 2020 mesagerul.ro