Angela Merkel a primit critici aspre de la presa germană pentru numărul scăzut de interviuri date presei în 2019. Der Tagesspiegel arăta la 1 noiembrie că s-au consemnat numai 22 de interviuri, față de media de 60 anual în perioadele anterioare. Cancelarul german a explicat că a compensat comunicând cu cetățenii pe rețelele sociale. Campania pentru alegerile prezidențiale 2019 din România a pornit cu această frustrare a presei: în cei cinci ani de mandat Klaus Iohannis a acordat mai puține interviuri decât degetele de la mâini, incluzând aici și interviurile oferite presei străine. Președintele a preferat declarațiile cu doar câteva întrebări de la jurnaliști. Nici Viorica Dăncilă, ca premier și apoi în calitate de candidat la președinție, n-a ieșit din zona de siguranță, frecventând televiziunile de casă, Antena 3, RTV, TVR și acceptând întrebări convenite de la mass-media binevoitoare sau de-a dreptul arondate. Absența unei confruntări față-în-față în turul 2, înlocuită de conferințe de presă paralele, a obligat presa să apeleze fie la discutarea necesității dezbaterilor electorale, fie i-a dat ocazia să promoveze părerea unuia dintre candidați despre celălalt: Iohannis despre Dăncilă – toxică, antieuropeană, antidemocratică, parte activă la mârlăniile guvernării PSD; Dăncilă despre Iohannis – laș, arogant, scandalagiu, dictator. La conferințele programate de cei doi candidați, jurnaliștii au intrat în competiție cu întrebări incomode, ceea ce salvează oarecum obrazul presei. Alegerile reprezintă pentru presă o ocazie de a primi deschis reclamă, fiindcă legea permite candidaților care iau peste 3% voturi să deconteze sume mari de la stat. Legea 334/2006 permite deconturi până la zece milioane de dolari de candidat, iar partidele parlamentare au sume uriașe alocate pentru alegeri. În primul tur, s-au cheltuit aproape 20 milioane de euro rambursabili doar pentru șase din cei 14 candidați, care au trecut pragul de 3%. Mare parte din această sumă s-a îndreptat către mass-media, mai ales către televiziuni care au organziat dezbateri plictisitoare și au difuzat clipuri electorale. Diferită de campaniile anterioare este abundența de știri contrafăcute, de dezinformare din partea PSD, la care se adaugă strategiile de manipulare prin senzaționalism sau prestații actoricești ale unor candidați din primul tur, ca Alexandru Cumpănașu, Mircea Diaconu sau Ninel Peia. Felul cum s-a raportat presa la făcăturile circulate de politicieni online și pe rețele spune ceva despre corectitudinea redacțiilor. Sputnik și fratele autohton al propagandei ruse, activenews.ro, au distribuit ditirambi la adresa candidatei P..