Legislația Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) continuă să ridice semne de întrebare cu privire la aplicare, chiar după ce au apărut normele de aplicare. Practic, autoritățile au încercat transpunerea unei directive europene, doar că atunci când au făcut asta nu au fost atenți la cum au făcut-o. Astfel, în practică, au apărut probleme cu privire la interpretarea Legii (129/2019), lucru care a dus la blocarea instituției. Acest din urmă lucru a fost confirmat chiar de o șefă din cadrul Oficiului, Corina Dragomir, în cadrul unui eveniment. De altfel, pare că nici ea nu prea știe cum instituția va interpreta legea. Practic, pentru că anumite tipuri de firme trebuie să completeze un formular cu numele unei persoane desemnate în relația cu Oficiul, iar legea e ambiguă, s-au trimis multe astfel de documente, chiar și de la cine nu era nevoie. HotNews.ro a relatat recent ce s-a întâmplat recent aici. Referitor la recentele norme publicate în Monitorul Oficial, zilele trecute, HotNews.ro a discutat cu avocat prof. univ. dr. Mihai Adrian Hotca. Parțial, spune el, s-au clarificat anumite probleme ivite în practică, în schimb altele au rămas nerezolvate și, totodată, au apărut unele noi. Cu titlu de exemplu, dintre chestiunile clarificate a menționat: • Sunt enumerate entitățile raportoare (denumite în norme entități reglementate) supravegheate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; • Pentru a facilita identificarea unora dintre entitățile reglementate, normele de aplicare a Legii nr. 129/2019 menționează codurile CAEN; • Sunt stabilite atribuțiile organismelor de autoreglementare ale entităților reglementate; • Sunt stabilite persoanele care numesc persoanele cu responsabilități și ofițerii de conformitate, respectiv reprezentanții legali ai entităților raportoare; • Sunt indicate anumite criterii referitoare la stabilirea persoanelor cu responsabilități sau ofițerilor de conformitate; • Este reiterată exceptarea de la obligația desemnării persoanelor cu responsabilității a persoanelor fizice și a altor entităţi sau persoane fizice care comercializează, în calitate de profesionişti, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro; • Sunt stabilite detalii edificatoare în ceea ce privește anumite obligații care revin entităților raportoare ș.a. Ca exemple de probleme nerezolvate: • Nu sunt menționate documentele pe baza cărora se stabilește beneficiarul real; • Nu sunt precizate criteriile potrivit cărora se stabilește caracterul suspect al tranzacțiilor ce trebuie raportate la Oficiu; • Lipsesc precizări privind obligația desemnării persoanelor responsabile referitoare la anumite categorii de entității care formal sunt menționate printre entitățile raportoare, dar „in concreto” desfășoară doar activități excluse din sfera celor care sunt vizate de obligația de raportare (de exemplu, în cazul avocaților care prestează activități profesionale din oficiu sau doar în litigii) etc. „Ca exemplu de chestiuni noi, generate de conținutul normelor de aplicare, am în vedere faptul că unele dintre normele de punere în aplicare exced literei Legii nr. 129/2019 sau aduc completări care nu pot fi făcute prin legislația secundară (de pildă, referitoare la secretul profesional, anumite consecințe penale ș.a.)”, spune el. Potrivit acestuia, normele metodologice au carențe în ceea ce privește stabilirea beneficiarului real și criteriile după care sunt identificate tranzacțiile suspecte. Colaborarea cu cei de la ONPCSB „Reprezentanții Oficiului ne-au primit și ne-au ascultat doleanțele, iar în ceea ce privește chestiunile în dispută sau neclare fie și-au expus punctele de vedere, dintre care unele au fost concordante cu ale noastre, altele divergente, fie s-au angajat să le soluționeze prin legislația secundară”, spune el. Potrivit acestuia, sunt, însă, anumite probleme care nu depind de cei chemați să pună în executare legea (aici avem în vedere Oficiul), ci de legiuitor, deoarece vizează modalitatea de transpunere în dreptul intern a Directivei UE 2015/849, care la punctul 39, precizează: „În cazul anumitor entităţi obligate, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a desemna un organism corespunzător de autoreglementare în calitate de autoritate care este informată în primă instanţă în locul unităţii de informaţii financiare. În conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, un sistem în care raportarea se face în primul rând către un organism de autoreglementare constituie o garanţie importantă pentru a menţine protecţia drepturilor fundamentale în ceea ce priveşte obligaţiile de raportare aplicabile avocaţilor. Statele membre ar trebui să furnizeze mijloacele şi modalitatea de păstrare a secretului profesional şi a confidenţialităţii şi de respectare a vieţii private (s.n.)”. „Din pasajul citat mai sus, corelat cu reglementările interne privind profesiile independente (de pildă, legislația privind profesia de avocat), rezultă că, în cazul celor care au propriile autorități de reglementare (organisme, conform Directivei), raportarea tranzacțiilor ar trebui să se facă prin intermediul autorităților de autoreglementare. Rațiunea acestei modalități de stabilire a raportării rezidă în scopul prevăzut în Directiva (UE) 2015/849, respectiv acela de a „menţine protecţia drepturilor fundamentale în ceea ce priveşte obligaţiile de raportare”, afirmă Hotca. • Într-adevăr, potrivit Directivei (UE) 2015/849, statul este obligat „să furnizeze mijloacele şi modalitatea de păstrare a secretului profesional şi a confidenţialităţii şi de respectare a vieţii private”. Prin urmare, spune el, se impune modificarea Legii nr. 129/2019, în sensul menționării că anumite profesii independente sunt excluse de la obligația privind desemnarea persoanelor cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019, iar în ceea ce privește obligația de raportare a, aceasta să fie îndeplinită față de organismele de autoreglementare ale diferitelor profesii, iar nu direct către ONPCSB. Urmând ca, după analiza efectuată de către persoana responsabilă desemnată în cadrul structurilor de conducere, acestea să decidă dacă, potrivit legii, se impune sau nu raportarea către ONPCSB. Explicațiile unei șefe de la ONPCSB într-o dezbatere Săptămâna trecută a avut loc un eveniment cu privire la această Lege (129/2019). Din partea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a vorbit Corina Dragomir, șef serviciu la Supraveghere și Control. La început a avut o prezentare, dar în timpul acesteia, pentru că unii contabili și auditori aveau întrebări, a fost întreruptă pentru explicații. La un moment dat a vorbit despre tipurile de tranzacții ce trebuie raportate, pentru că sumele care au legătură între ele de peste 10.000 de euro, echivalent lei, trebuie raportate. Corina Dragomir: Ce trebuie să facem noi, ca entități (raportoare n.r.), pentru a afla și a raporta operațiunile legate între ele? Trebuie să emitem dispoziții în normele interne și să-mi stabilesc eu termenul (adică persoana desemnată n.r.). Eu pot să vă sugerez. Termenul poate să fie de o lună de zile, două luni sau un an. Să spunem că am un client la notariat. Despre activitatea notarilor putem vorbi. Se încheie un antecontract de vânzar..