Mesagerul.ro

 Ping-pong ora de iarnă - ora de vară. Sâmbătă spre duminică ceasul se dă înapoi. Mai merită schimbarea?

Ping-pong ora de iarnă - ora de vară. Sâmbătă spre duminică ceasul se dă înapoi. Mai merită schimbarea?

În era becurilor economice, introdusă inițial pentru a face economii de resurse, schimbarea orei a ajuns să fie mai mult un disconfort, producând perturbări de bioritm. Nu doar somnul poate fi perturbat, ci și pofta de mâncare, capacitatea de muncă, conce
În noaptea de sâmbătă spre duminică România trece la ora de iarnă. Ceasul se dă înapoi, ora 4:00 devenind ora 3:00. În era becurilor economice, introdusă inițial pentru a face economii de resurse, schimbarea orei a ajuns să fie mai mult un disconfort, producând perturbări de bioritm. Nu doar somnul poate fi perturbat, ci și pofta de mâncare, capacitatea de muncă, concentrarea și stările de dispoziție. Până în 2021, statele membre ale Uniunii Europene dacă vor să aplice în mod permanent ora de vară sau ora de iarnă, în condițiile în care in urma unui sondaj 84% dintre respondenți au spus să nu mai vor ca ora să se schimbe. Economia de resurse este aproape nulă Schimbarea orei nu face aproape nimic pentru salvarea planetei în zilele noastre, deși a fost introdusă ca parte a eforturilor de a limita folosirea de cărbuni pentru iluminat, potrivit Politico.eu. Un argument popular folosit în favoarea schimbării orei este acela că se presupune să ajute la economia energiei. De exemplu, un studiu din 2016 din Germania arată că economia energetică în ceea ce privește iluminatul nu ar fi decât de 0,8 la sută, dar nu au fost modificări în ceea ce privește încălzirea. Folosirea din ce în ce mai mult a becurilor economice oricum aduce după sine un consum mai mic energetic. Nu e bine pentru sănătate Un sondaj UE, pe 4,6 milioane de oameni, arată că oamenii resimt disconfort fizic și mental din cauza schimbării orei. Oamenii întâmpină probleme în a adormi sau chiar insomnii. Aproximativ 40% dintre repondenți au spus că au avut probleme în a se concentra, iar o treime s-au simțit irascibili. Unele persoane acuză o oboseală puternică după schimbarea orei, însoţită eventual de o senzaţie de disconfort şi chiar de dureri de cap. Pentru a depăşi această stare este nevoie de multă odihnă şi de necesitatea de a adopta un ritm de viaţă ce corespunde trecerii la noua oră de iarnă. Simptomele vor trece în câteva zile sau în maximum câteva săptămâni. După sondajul realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus abolirea schimbării sezoniere a orei. Comisia a vrut să impună renunţarea din 2019, dar unele dintre statele membre s-au opus. Eurodeputaţii au votat, la 26 martie 2019, renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021. Fiecare stat membru urmează să decidă pe ce oră va rămâne - ora standard sau ora de vară. Ţările care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard sau de iarnă îşi vor schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021. În România, o propunere legislativă privind renunţarea la trecerea la ora de vară a fost înregistrată la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la 27 februarie 2018, fiind respinsă de către acest for la 29 mai 2018, potrivit Agerpres. Istoric Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie - 1 octombrie). Au urmat britanicii ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai - 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania, potrivit Observatorului astronomic "Amiral Vasile Urseanu". Au urmat ani în care introducerea orei de vară a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioadă mai îndelungată a fost aplicată în SUA, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 - 30 septembrie 1945. România a adoptat pentru prima oară ora de iarnă și ora vară în 1932, însă schimbarea orei a fost abandonată în 1941 și a fost reintrodusă în 1979. Din acel moment, vreme de 18 ani ora se schimba la sfârșitul lunii martie, iar trecerea la ora de iarnă avea loc la finalul lui septembrie. Ceasul se dă înapoi în ultima săptămână din octombrie începând cu anul 1997. Ora de iarnă 2019. CFR Călători informează că trecerea la ora de iarnă nu modifică mersul trenurilor în vigoare. În noaptea 26 spre 27 octombrie 2019, când ceasul se dă înapoi cu o oră, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4 AM vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale. Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4 AM, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinație. Potrivit Observatorului Astronomic, între ultima duminică a lunii martie și ultima duminică a lunii octombrie, pe teritoriul României funcționează ora oficială de vară (ora-vară), care este cu o oră în avans față de timpul-legal român. Ora legala a României este cu 2 ore în avans față de timpul universal (GMT), adică Timpul legal român = GMT + 2 h. "Atenție: în mass-media se spune că: "azi se trece la ora de iarnă". Nu există ora de iarnă. Între octombrie și martie ne aflăm în "Timpul Legal Român (TLR)", precizează sursa citată.

copyright © 2020 mesagerul.ro