Mesagerul.ro

Predoiu, criticat pentru "super-imunitatea" pe care o vrea pentru magistrați: Procuror: CSM se transformă în organ judiciar / Un fel de filtru înainte de filtru făcut de persoane care au ajuns acolo în baza unui vot / Argumentele Ministerului Justiției

 Predoiu, criticat pentru super-imunitatea pe care o vrea pentru magistrați: Procuror: CSM se transformă în organ judiciar / Un fel de filtru înainte de filtru făcut de persoane care au ajuns acolo în baza unui vot / Argumentele Ministerului Justiției

Proiectul de lege privind desființarea Secției de anchetare a magistraților prevede și modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii, prevederi contestate deja de voci din sistem, care consideră că se creează astfel o super-imunitate pentru magistrați și "un fel de filtru înainte de filtru făcut de persoane care au ajuns acolo în baza unui vot". Ministerul Justiției motivează instituirea unor mecanisme suplimentare prin "asigurarea unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunțuri arbitrare". Proiectul de lege privind desființarea Secției speciale prevede și două modificări menite să crească imunitatea magistraților:punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv în cazul magistraților care sunt membri aleși ai Consiliului;Potrivit proiectului, prin care se propune modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor şi procurorilor și a Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii, secțiile CSM se pronunță asupra cererilor de încuviințare a trimiterii în judecată în termen de 15 zile de la primirea sesizării și de îndată după primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu. În caz de egalitate de voturi, cererea se consideră respinsă. Dacă magistratul la care se referă cererea este unul dintre membrii aleși ai CSM, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri. Consultă aici proiectul de lege pus în dezbatere publică marți de către Ministerul Justiției Cum argumentează Ministerul Justiției Potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, răspunderea penală a judecătorilor şi procurorilor operează potrivit reglementărilor din Codul penal şi Codul de procedură penală. Împotriva judecătorilor şi procurorilor poate începe urmărirea penală şi se poate pune în mişcare acțiunea penală în condiţiile dreptului comun, însă sunt anumite măsuri procesuale care nu pot fi luate decât cu încuviințarea secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, art. 95 din Legea nr. 303/2004 stabilește în prezent că judecătorii şi procurorii pot fi percheziționați, reținuți sau arestați numai cu încuviințarea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reținuți şi supuși percheziției potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția."În scopul asigurării unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunțuri arbitrare, proiectul de lege prevede instituirea unor mecanisme suplimentare, cu rol de garanție, în cazul în care aceștia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanții și necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraților, în situația existenței unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârșit o infracțiune. Mecanismele propuse contribuie la sporirea garanțiilor de independență recunoscute magistraților, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant și în documentele internaționale; totodată, reglementările legale trebuie să a..

copyright © 2024 mesagerul.ro