Procesul în care fostul șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba Traian Berbeceanu este judecat la completul de 5 al instanței supreme a fost suspendat. Decizia a fost luată în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu patru întrebări legate de aplicarea hotărârii Curții Constituționale privind completurile specializate de 3 judecători. De altfel, magistrații instanței supreme au suspendat mai multe procese, printre care și cele care îi vizează pe Darius Vâlcov și pe fostul ministru Constantin Niță, și au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene. O astfel de decizie a fost luată și în procesul fostului procuror DNA Emilian Eva, cel care l-a anchetat pe Dan Voiculescu. Instanța supremă vrea să afle de la CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale privind completurile specializate trebuie aplicate și atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene. În dosare similare, însă, instanța supremă a hotărât, ca urmare a deciziei CCR, reluarea de la zero a proceselor, fără sesizarea CJUE. Un astfel de dosar este cel al fostului senator Dan Şova. Și în cazul lui Sebastian Ghiță instanța supremă a decis, miercuri, reluarea de la zero a procesului în care este acuzat că i-ar fi dat mită un imobil fostului primar al orașului Ploiești Iulian Bădescu. În dosarul comisarului Berbeceanu, Înalta Curte a decis decis miercuri sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu aceleași patru întrebări, iar până la răspunsul CJUE procesul este suspendat. Decizia de suspendare a dosarului nu este însă definitivă. Instanţa supremă vrea să afle de la CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene. De asemenea, judecătorii români doresc să afle dacă tratatele şi deciziile UE se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de judecată. Cele 4 întrebări trimise de instanța supremă Curţii de Justiţie a Uniunii Europene:1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituț..