Mesagerul.ro

 Procurorul general: Cer iertare victimelor Revoluției din decembrie 1989 și societății românești pentru neîndeplinirea obligației legale de a stabili adevărul și de a trage la răspundere vinovații

Procurorul general: Cer iertare victimelor Revoluției din decembrie 1989 și societății românești pentru neîndeplinirea obligației legale de a stabili adevărul și de a trage la răspundere vinovații

Procurorul general interimar Bogdan Licu le cere iertare victimelor Revoluției din decembrie 1989 și societății românești pentru "neîndeplinirea de către Ministerul Public, în toți acești ani, a obligației legale de a stabili adevărul și de a-i trage
Procurorul general interimar Bogdan Licu le cere iertare victimelor Revoluției din decembrie 1989 și societății românești pentru "neîndeplinirea de către Ministerul Public, în toți acești ani, a obligației legale de a stabili adevărul și de a-i trage la răspundere pe cei vinovați". El spune că victimele au dreptul să afle adevărul și să li se facă dreptate prin condamnarea celor vinovați și le asigură pe acestea de respectul său față de sacrificiul Eroilor României din Decembrie 1989. Mesajul integral transmis de procurorul general interimar:"Astăzi, 19.12.2019, Parlamentul European a adoptat Rezoluția privind Revoluția Română din Decembrie 1989, din care cităm: ,,Având în vedere că folosirea forței împotriva poporului român în decembrie 1989 a zguduit întreaga societate românească și că identificarea adevăraților făptași ai acestor crime rămâne o întrebare chinuitoare pentru victime, familiile lor și pentru toți cetățenii români; având în vedere că niciun act de agresiune militară împotriva propriului popor nu trebuie să rămână nepedepsit, Parlamentul European cere statului român să-și intensifice eforturile de elucidare a adevărului Revoluției, o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană, în lumina dreptului poporului român de a afla adevărul la 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989”. Potrivit documentului, Revoluția din decembrie 1989 a fost „declanșată prin revolta populară de la Timișoara, continuată în Arad, Brăila, Galați, Brașov, Cluj, Craiova, Buzău, Constanța, Sibiu, Cisnădie, Hunedoara, Târgu-Mureș, Miercurea-Ciuc, Pitești, București și în alte localități ale țării și transformată în revoluție anticomunistă, care a dus la căderea regimului criminal. Lupta revoluționarilor din decembrie 1989, precum și sacrificiul lor - peste 1.200 de morți și mai mult de 7.000 de victime (mutilați, răniți, reținuți) - a deschis drumul României spre democrație. Din cercetările efectuate în Dosarul Revoluției, menționez o statistică succintă privind numărul victimelor (morți, răniți, arestați nelegal) din capitală și câteva orașe din țară: București - 3.484, Timiș - 1.600, Sibiu - 740, Brașov - 332, Brăila - 205, Ilfov - 190, Buzău - 125, Constanța - 128, Reșița - 112 și Cluj - 127. Cerința expusă în rezoluția de mai sus exprimă un deziderat pe care justiția română nu l-a îndeplinit nici până astăzi, deși au trecut 30 de ani de la evenimentele sângeroase din decembrie 1989. Obligația legală de a efectua cercetări privind cauzele și împrejurările în care s-a produs acest mare număr de victime a revenit și revine structurilor militare și civile din cadrul Ministerului Public. În anii 2015 și 2019, în cauza penală denumită generic Dosarul Revoluției, s-au dispus, în totalitate sau în parte, soluții de clasare. În calitate de procuror general (interimar) am dispus în două rânduri infirmarea soluțiilor respective și redeschiderea urmăririi penale, măsuri ce au fost confirmate în totalitate sau în parte de instanța de judecată competentă, ultima la data de 27.11.2019, dând astfel posibilitatea reluării cercetărilor în vederea dispunerii unor soluții temeinice și legale. Din păcate, de-a lungul celor 30 de ani, Ministerul Public nu a reușit să finalizeze integral cercetările pentru întreaga perioadă reclamată de victime, respectiv 14-31 decembrie 1989, și nu au respectat numeroasele decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Victimele au dreptul să afle adevărul și să li se facă dreptate prin condamnarea celor vinovați. În acest sens, în calitatea pe care o am în prezent, asigur victimele de întreaga mea bună credință și de respectul pe care îl port față de sacrificiul Eroilor României din Decembrie 1989. Totodată, în calitate de procuror general interimar cer iertare victimelor Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și societății românești în ansamblul său, pentru neîndeplinirea de către Ministerul Public, în toți acești ani, a obligației legale de a stabili adevărul și de a-i trage la răspundere pe cei vinovați". Proiectul de rezoluție privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989 a fost adoptat, joi, de parlamentarii europeni reuniți în plen la Strasbourg. Prin această rezoluție, legislativul european solicită statului român să-și intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului privind Revoluţia din decembrie 1989. CONSULTĂ AICI TEXTUL REZOLUȚIEI ADOPTATE DE PARLAMENTUL EUROPEAN Dosarul Revoluției, trimis în judecată după aproape 30 de ani În 8 aprilie 2019, la aproape 30 de ani de la Revoluție, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016. Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost viceprim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii. Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.. În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe. Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii. Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat. Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii. Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989. Primul termen al procesului, la sfârșitul lunii noiembrie. Ion Iliescu, reprezentat de avocat Primul termen în Dosarului Revoluției a avut loc în 29 noiembrie la instanța supremă, care a emis citații pentru 5.000 de persoane. Timp de cinci ore, la primul termen al Revoluției au fost strigate 3.516 persoane. Aproximativ 600 dintre ele au fost prezente. Procesul s-a amânat din cauza lipsei de procedură, după ce unele citații au ajuns înapoi cu mențiunea că persoana a decedat sau nu a fost găsită la adresa indicată ori adresa era greșită.Instanța a stabilit un nou termen de judecată pentru 21 februarie 2020, ora 9.00. La primul termen al dosarului, fostul președinte Ion Iliescu, pus sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității, nu a fost prezent, fiind reprezentat de avocat.

copyright © 2020 mesagerul.ro