Românii din zona roşie reacţionează la decizia guvernului de a introduce noi măsuri pentru a limita răspândirea epidemiei de coronavirus. Mulţi lucrează în sistemul sanitar şi aduc o contribuţie importantă la combaterea virusului. Alţii fac apel pe reţelele de socializare la respectarea cu stricteţe a regulilor. Cei mai mulți spun că nu se întorc acasă, pentru a-i proteja pe cei dragi. Angelica Vasile, consilier în primăria oraşului Milano: „Şi eu aş vrea să merg să o salut pe mamaia, dar i-aş pune în pericol sănătatea” Angelica Vasile este consilier municipal la Milano, cel mai important centru urban din zona roşie, considerat motorul economiei italiene. Sunt zile grele pentru întreaga administraţie a oraşului, dar autorităţile sunt convinse că, dacă regulile vor fi respectate cu stricteţe de populaţie, lanţul infectărilor poate fi încetinit. Una din măsurile de ultimă oră, spune pentru Hotnews.ro, Angelica Vasile, este „închiderea aeroportului Malpensa”. Consiliera face un apel prin intermediul Hotnews.ro românilor din regiunile afectate: „Aş vrea să le spun conaţionalilor mei care locuiesc şi trăiesc în Italia că în acest moment cel mai bun lucru este să rămână acasă şi să nu se întoarcă în România. Cu atât mai mult dacă au reşedinţa în Lombardia, Veneto sau Piemonte. Înţeleg că dorul de casă este puternic. Eu, de exemplu, de ceva timp îmi doresc să iau avionul şi să merg chiar câteva zile la „mamaia” în România, dar de când a izbucnit criza cu noul coronavirus am înţeles că aş putea să-i pun în pericol sănătatea şi că cel mai corect lucru e să nu mă duc să o vizitez. Dacă ţinem la familiile noastre, trebuie să avem grijă de sănătatea lor. Italia este oricum o casă pentru noi, românii. Să rămânem aici, să urmăm regulile şi totul se va rezolva”. Cristina Keresztes, Milano: „Îngrijoraţi, dar responsabili” „Recunosc că noile reglementări mi-au creat o stare de agitaţie, dar avem datoria să respectăm sănătatea familiilor şi comunităţii noastre”, ne spune Cristina Keresztes, româncă din Milano şi persoană de referinţă pentru mulţi români din comunitate. Ne povesteşte că şi-a limitat ieşirile la cele consimţite de lege: „nu mai ies la o cafea la bar, am ieşit la cumpărături cu mască şi mănuşi şi am menţinut distanţa de un metru. Însă din păcate am văzut că nu toţi fac la fel, în ciuda apelului primarului. Milano pare un oraş pustiu”. Ce spun oamenii din jur? “Sunt cei care nu vor să-şi schimbe obişnuinţele şi se comportă ca şi cum nu ar exista niciun risc. Sunt şi cei care trăiesc cu un puternic sentiment de frică, dar cei mai mulţi se simt responsabili, chiar dacă există îngrijorare”. Cristina Keresztes consideră că măsurile adoptate de guvern sunt corecte, mai ales închiderea şcolilor şi instuțiilor, însă crede că restricţiile ar fi trebuit impuse mai devreme. „Aeroporturile trebuiau închise din decembrie, pentru a limita importarea virusului”. Întrebarea care apasă pe toată lumea e “cât va dura criza?. Nu se mai cumpără produsele din nord, agricultura e la pământ, situaţia e gravă peste tot, până în Sicilia. Sunt familii care pot rămână fără un venit şi se întreabă cum se vor plăti taxele”, spune ea. . În final, Cristina face un apel către românii din zona roşie: „Staţi acasă, nu plecaţi în ţară, gândiţi-vă la rudele pe care le aveţi acolo, la sănătatea lor!” Ecaterina P, Cremona: „Am renunţat la concediu în România, continui să muncesc” Cremona (regiunea Lombardia) este unul din oraşele cele mai afectate de epidemia cu coronavirus. Într-o singură zi aici s-au înregistrat peste 100 de noi cazuri de infecţie şi 8 decese. În provincia Cremona, numărul deceselor a ajuns la 35. Ecaterina P. este centralistă într-o clinică privată din Cremona. „Da, am intrat şi noi în zona roşie, avem interdicţie de a ieşi din Lombardia, dar una peste alta e linişte, povesteşte pentru Hotnews.ro. „Eu, una, nu vreau să creez panică, iar regulile impuse mi se par mai mult decât corecte. Încerc să rămân calmă, muncesc, chiar dacă e mai greu pentru noi, cei din sistemul sanitar. Dar încercăm cu toţii să ne facem datoria. Am în jurul meu persoane minunate, multe sunt asistente şi infirmiere românce, care pun inimă în tot ceea ce fac”, spune ea. Originară dintr-o localitate de lângă Paşcani, Ecaterina ne spune că nu s-a gândit niciun moment să se întoarcă acasă. Mai mult: “aveam bilet pentru Bacău, de pe 8 până pe 15 martie, am renunţat, aşa cum am renunţat şi la concediu săptămâna asta”. Dorina P., Parma: „Mulţi din colegii mei sunt epuizaţi” Dorina P. lucrează de 14 ani în cel mai important spital din Parma: Ospedale Maggiore. În urma unei operaţii de rutină, trebuie să stea acasă, în concediu medical. Dar ţine legătura zi şi noapte cu colegii ei. A solicitat să intre în tură, dar şefa ei i-a spus „deocamdată, ne descurcăm”. „Lucrez în pavilionul unde e secţia reabilitare, care a fost transformată complet pentru a putea primi pacienţii cu coronavirus. Spitalul nostru e ca un mic oraş, cu 20 de pavilioane. Au fost mutaţi toţi pacienţii de la reabilitare şi am făcut o structură cu 3 etaje dedicate doar celor cu Covid. Totul este izolat, avem aparatura necesară, avem lifturi izolate, avem echipament. Am reuşit până acum să facem faţă situaţiei. Este o foarte bună colaborare între medici, cei de la radiologie, asistenţi, personal auxiliar, Însă colegii mei sunt suprasolicitaţi, fac ture prelungite. Mulţi sunt epuizaţi, dar e un grup unit, care se ajută reciproc”, spune ea. Pentru a încerca să dea o mână de ajutor, Dorina s-a oferit să întrerupă concediul medical, dar situaţia de convalescenţă nu-i permite încă reîntoarcerea în spital. Ne descrie situaţia pacienţilor, aşa cum este prezentată de colegii ei: „Sunt persoane în vârstă, peste 60 de ani, mulţi care avea deja probleme respiratorii sau alte patologii. Problema e că avem de-a face cu un virus care poate provoca o înrăutăţire rapidă a pacienţilor cu probleme. Atunci trebuie imediat luate măsuri, unii necesită intubaţie traheală, care se face conform unor anumite proceduri. Deci trebuie să ţinem cont de faptul că unii bolnavi se pot agrava de la un moment la altul”. Tot personalul medical a fost pregătit pentru a trata pacienţii infectaţi: „Am făcut cursuri speciale, cum să ne punem echipamentul de protecţie, care sunt protocoalele aplicate. Unii colegi evită să meargă la toaletă timp de opt ore, pentru că echipamentul odată dat jos nu se mai poate folosi, iar procedura de îmbrăcare/ dezbrăcare e destul de complicată, necesită timp şi atenţie”. În aşteptarea terminării convalescenţei, Dorina se gândeşte şi la mama ei, care e bolnav..