Mesagerul.ro

 ​Salariul minim. Analiza de impact și cele trei scenarii ale Guvernului/ În toate cazurile, ar fi o creștere cu 7,2%, însă diferențele sunt date de unele mecanisme de corecție

​Salariul minim. Analiza de impact și cele trei scenarii ale Guvernului/ În toate cazurile, ar fi o creștere cu 7,2%, însă diferențele sunt date de unele mecanisme de corecție

Guvernul a prezentat o analiză de impact privind salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2020. Potrivit documentului, au fost luate în calcul trei scenarii de creștere, toate trei având în vedere o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2

​Guvernul a prezentat o analiză de impact privind salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2020. Potrivit documentului, au fost luate în calcul trei scenarii de creștere, toate trei având în vedere o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei. Diferența este dată de instituirea unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice, în cazul scenariuui 2, și de instituirea unui mecanism de corecție în funcție rata șomajului, în cazul scenariului 3. Trebuie precizat că în România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată un număr de 1.370.2323 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariați activi - 5.631.757. La aceștia se adaugă un număr mic de funcționari publici. În prezent, 22 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene aplică politica salariului minim pe economie. România se situează sub media UE, niveluri mai mici având doar Letonia și Bulgaria. Vezi datele în analiza de impact. Scenariul I Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei. Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menținere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflației. Scenariul II Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei; În plus față de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice: ➢ în cazul în care diferență dintre creșterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim și cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creșterii economice, coeficientul de creștere fiind 0%; ➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, fără a depăși 1 punct procentual; ➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, negociat, fără a depăși 2 puncte procentuale. Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea și se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situației economice prin deteriorarea profitabilității firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariații să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare. Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al profitabilității sectorului privat. Scenariul III Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei; În plus față de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, respectiv: coeficientul de corecție este un procent din diferența dintre rata efectivă și "rata naturală" a șomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali. Pentru "rata naturală" a șomajului se folosește NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei BIM. Această metodă prezintă, în plus față de sustenabilitate și majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ține cont de poziția ciclică a economiei și contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situației de pe piața muncii. În cazul în care rata șomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creștere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat și în acest fel creșterea câștigului mediu brut este încetinită față de scenariul I, presiunile inflaționiste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează. O situare a ratei efective a șomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creșteri a salariului minim pentru angajarea de forță de muncă și diminuarea șomajului. Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al pieței muncii. Pentru anul următor, mecanismul de corecție nu va fi aplicat întrucât creșterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata șomajului conform metodologiei BIM este prognozată la 3,8%, rată egală cu cea naturală. Impact economic În ultimii 3 ani, majorarea salariului minim brut pe țară a condus la majorarea costului unitar cu forța de muncă și la scăderea profitabilității firmelor din sectoarele industriei producătoare de bunuri de consum. Această evoluție se înregistrează și în acest an. În primul semestru al anului 2019, dinamica reală a costului cu forța de muncă a fost de 10,6% iar dinamica reală a productivității de 4,7%. Se conservă un ecart din anii anteriori, chiar dacă acesta s-a mai redus, ceea ce arată că stabilirea salariului minim brut pe țară, fără luarea în considerare a unor indicatori economici relevanți, poate crea dezechilibru între muncă și capital. În situația în care dinamica reală a productivității este sub dinamica reală a costului cu forța de muncă, datorită majorării salariilor, firmele vor avea înclinația de a transmite consumatorilor costul bunurilor și serviciilor vândute pentru a evita o scădere a profitului, ori își vor ajusta costurile, ceea ce pe termen scurt este mai puțin probabil. Pe ansamblu, trebuie reținut că în situația în care dinamica reală a costului cu forța de muncă este peste dinamica reală a productivității, datorită majorării salariilor în termeni nominali, atunci prețurile în piață vor crește, ceea ce are un efect de compensare a salariilor în termeni reali. Într-o economie competitivă, creșterea productivității muncii (pe lucrător) atrage după sine o creștere a cererii de forță de muncă în situația menținerii neschimbate a câștigurilor salariale. Ulterior, această creștere a cererii de forță de muncă determină o majorare a salariilor până la atingerea unui nou echilibru în care salariile sunt egale cu productivitatea marginală. Situația în România este diferită întrucât cererea de forță de muncă este influențată de un deficit de calificare, pe fondul emigrării forței de muncă cu abilități profesionale, dar și ieșirii din piața muncii prin pensionare. Acestea sunt în fapt și cauzele care au condus la o scădere semnificativă a șomajului, nu doar majorarea veniturilor. În continuare, din cauza nivelului redus de dezvoltare economică, cea mai mare parte a veniturilor bănești ale populației sunt folosite pentru cheltuieli de consum, iar pe de altă parte, salariile sunt principala sursă de venit a gospodăriilor populației. În anul 2018 cheltuielile medii lunare totale pe o gospodărie a populației au fost de 3666,59 lei, iar cele bănești de 3393,93 lei, dintre acestea 61,02% fiind destinate consumului. În același timp, veniturile bănești de natură salarială au fost de 2857,83 lei constituind în proporție de 72,9% sursa veniturilor bănești medii lunare pe gospodărie. Majorările veniturilor salariale stimulează consumul, fiind estimată o creștere a consumului final al populației cu 0,3%. Cu privire la impactul asupra consumului, este estimată o creștere a consumului final al populației de 0,3%. În același timp, este de aşteptat şi o majorare a importului bunurilor de consum, cu un impact asupra importurilor totale de 0,1%. În consecinţă, la nivelul creşterii economice se estimează o majorare de 0,2%. Ţinând cont de faptul că măsura afectează ramuri precum comerţul şi transporturile s-a avut în vedere influenţa asupra creşterii preţurilor de consum, dar impactul este unul redus, de numai 0,1%. Pentru estimarea efectului majorării salariului minim asupra câştigului salarial mediu brut s-a folosit coeficientul de transmitere, calculat pe baza distribuţiei componentelor grilei de salarizare pe baza calificărilor. Astfel, la o majorare cu 1% a salariului minim, câştigul salarial mediu brut se majorează cu 0,3%. În condiţiile aplicării măsurii de majorare a salariului minim cu 7,2% câştigul salarial mediu brut poate creşte cu 2%.

copyright © 2020 mesagerul.ro