​Ratarea promisiunii privind cele 8 spitale regionale, a căror construcție ar fi trebuit să înceapă în 2017, este de departe cea mai mare bilă neagră a celor 3 ani de guvernare PSD în sănătate. În schimb, PSD a crescut substanțial (a dublat și chiar triplat) salariile medicilor, în încercarea de a stopa exodul acestora și a reușit, la 4 ani după Colectiv, să inaugureze primele două centre pentru pacienții mari arși din România. În domeniul sănătății, guvernarea PSD a avut, poate surprinzător, câteva plusuri (în special în mandatul de ministru al Sorinei Pintea și mai puțin în cel al lui Florian Bodog). Puținele plusuri au fost însă, cel mai adesea, umbrite de uriașele probleme ale sistemului sanitar, care se încăpățânează să nu își găsească rezolvarea de cel puțin 30 de ani. PSD a avut doi miniștri ai Sănătății în cei aproape 3 ani de guvernare: Florian Bodog (ianuarie 2017 - ianuarie 2018) și Sorina Pintea (ianuarie 2018 - octombrie 2019). Sorina Pintea Dacă Florian Bodog (de profesie medic chirurg) a fost extrem de puțin vizibil la conducerea Ministerului Sănătății, Sorina Pintea (economist și fost manager al Spitalului Județean din Baia Mare) a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai activi miniști din Guvernele PSD ale ultimilor aproape 3 ani. A promis mult, a reușit doar o mică parte din ce a promis și s-a lovit adesea de rezistența la schimbare a sistemului, rezistență care a ieșit de multe ori la suprafață în momente în care ministrul a luat sau și-a anunțat intenția de a lua unele măsuri-cheie - precum reformarea domeniului transplantului, marcat în ultimii ani de scandaluri răsunătoare, sau eliminarea "plicului" din spitale. Spre deosebire de Florian Bodog, Sorina Pintea a fost unul dintre foarte puținii miniștri PSD ai ultimilor 3 ani atacați extrem de rar, aproape deloc, dinspre zona opoziției. Potrivit surselor HotNews.ro, acest lucru s-a datorat faptului că a încercat, în special în prima parte a mandatului, să preia și să aplice o parte dintre propunerile reprezentanților opoziției, cu care a ales să dialogheze, nu să și-i ostilizeze. Sorina Pintea a fost și unul dintre marii răsfățați ai presei de toate culorile dintre miniștrii Guvernului Dăncilă - a lăsat mereu impresia unui demnitar deschis la întrebările jurnaliștilor și a beneficiat de apariții aproape zilnice în mass-media. În mandatul Sorinei Pintea, Ministerul Sănătății nu a fost însă nici pe departe atât de transparent cum dădeau, poate, de înțeles aparițiile televizate ale ministrului: procentul răspunsurilor instituției la întrebări delicate ale jurnaliștilor, formulate în baza Legii 544/2001, a fost unul extrem de mic. Exemplu concret: Sorina Pintea a anunțat public numeroase controale ale Corpului de control al Ministerului la spitale și instituții din subordine unde erau probleme. De multe ori, aceste controale aveau rolul de a "stinge" scandaluri de moment. Sorina Pintea a promis de fiecare dată că va face publice concluziile acestor controale, lucru care nu s-a întâmplat. Florian Bodog De cealaltă parte, Florian Bodog, acum senator PSD, se confruntă cu acuzații de abuz în serviciu și fals intelectual din partea DNA, fiind suspectat că, în mandatul său de ministru al Sănătății, ar fi făcut demersuri pentru ca o persoană angajată în funcţia de consilier personal să îşi încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni, fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului. Direcția Națională Anticorupție a cerut aprobarea Parlamentului pentru începerea urmăririi penale în cazul său, dar, deocamdată, pe Florian Bodog l-a salvat imunitatea parlamentară: Senatul a respins, pe 23 septembrie, cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul său. Marile plusuri și minusuri ale sănătății după 3 ani de guvernare PSD: Spitalele regionale - de departe cea mai mare bilă neagră PSD a câștigat alegerile parlamentare de acum aproape 3 ani cu promisiunea fermă (asumată în programul de guvernare) că va construi 8 spitale regionale și un spital metropolitan în București, "după modelul AKH Viena, dar mai mare". Construcția lor trebuia să înceapă în 2017. Între timp, din 8 spitale regionale au mai rămas doar 3 - Cluj, Craiova și Iași - și acelea doar pe hârtie. Construcția lor nu a început, iar, potrivit celor mai recente declarații pe această temă ale Sorinei Pintea, cele 3 spitale ar putea fi gata, în cel mai fericit caz, abia peste 7 ani. În tot acest timp, multe spitale din România funcționează în clădiri vechi de zeci de ani, uneori chiar vechi de peste 100 de ani, cu circuite medicale demult depășite, și sunt bântuite de infecții nosocomiale de care, în unele cazuri, nu se mai poate scăpa decât odată cu mutarea activității într-o clădire nouă. Așa ar urma să arate Spitalul Regional din Cluj În mandatul Sorinei Pintea s-au făcut totuși pași către construirea a 3 spitale regionale, chiar dacă pași mici: a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru Spitalul regional din Cluj, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru Spitalul regional din Iași și a fost lansat draftul studiului de fezabilitate pentru Spitalul regional din Craiova. Creșterea substanțială a salariilor din sistemul sanitar - una dintre cele mai mari bile albe PSD a promis, în campania electorală din 2016, creșterea salariilor din sistemul sanitar, în încercarea de a opri exodul medicilor, și s-a ținut de cuvânt. În cele mai multe cazuri, salariile din sistem - medici, asistente, infirmiere etc. - s-au dublat sau chiar s-au triplat. Chiar dacă într-o primă fază au existat categorii de salariați din sistem care au rămas "pe dinafara" creșterilor salariale (precum biologii, chimiștii sau biochimiștii), acest lucru a fost reglat după câteva luni, la presiunea sindicatelor. Crizele de medicamente, în special citostatice, bântuie în continuare România - o mare bilă neagră Guvernarea PSD nu a găsit, în 3 ani, soluția pentru ca medicamente esențiale, precum cele vitale pentru bolnavii oncologici, să nu mai lipsească frecvent din țară și să nu mai pună astfel în pericol viața acestor pacienți. Abia pe finalul mandatului său, Sorina Pintea a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin de ministru ce prevede suspendarea temporară a exportului paralel de citostatice și imunosupresoare - medicamente care lipsesc frecvent - în condițiile în care exportul paralel reprezintă una dintre principalele cauze ale crizelor de medicamente din România. Chiar dacă intenția este bună, proiectul de Ordin a fost criticat în spațiul public pentru imperfecțiunile sale - suspendarea exportului paralel nu poate rezolva în totalitate problema, decât combinată cu alte măsuri. De asemenea, lista medicamentelor incluse în proiectul de act normativ este și ea discutabilă - o parte dintre ele nu au fost deloc exportate paralel, iar soluția în cazul lor nu este aceasta. Sorina Pintea a dat asigurări că proiectul de act normativ va fi îmbunătățit. Nu a apucat, până la momentul votării moțiunii de cenzură de ieri, să aprobe acest Ordin, care a rămas la stadiul de proiect. Cisplatin, citostatic care lipsește din România Cum crizele de medicamente sunt una dintre cele mai mari probleme ale sănătății din România, rămâne întrebarea de ce Sorina Pintea a căutat atât de târziu, abia la finalul mandatului de un an și 8 luni, o soluție pentru această problemă. În ceea ce îl privește pe Florian Bodog, el nu a anunțat public, în timpul mandatului său, că ar fi lucrat la vreo soluție pentru crizele de medicamente. Bugetul alocat sănătății, tot la coada Uniunii Europene - bilă neagră Sorina Pintea a anunțat, la începutul acestui an, că bugetul sănătății beneficiază de o "creștere istorică" și a subliniat, în mai multe rânduri, că sănătatea este "prioritatea zero" a Guvernului Dăncilă. Cifrele arată însă cu totul altceva. România a rămas și în acest an pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate sănătății raportat la Produsul Intern Brut. În timp ce media țărilor Uniunii Europene pentru sănătate este de 9,6% din PIB, România a alocat în 2019 doar jumătate din această medie - adică un procent de 4,84% din PIB. Franța este țara UE cu cel mai mare procent alocat sănătății (11,5% din PIB), în timp ce media europeană este de 9,6%. Alături de Franța, în fruntea clasamentului se mai află Germania (11,3% din PIB) și Suedia (10,9% din PIB), în timp ce Letonia, Lituania, Luxemburg și România alocă cei mai puțini bani, raportat la PIB. (sursa: "Raportul Health at a Glance: Europe 2018", publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - OECD). Bugetul sănătății din România rămâne în continuare și în urma unor țări din afara UE, precum Albania (6,8% din PIB), Macedonia (6,1%) și Muntenegru (5,9%). Primele două centre pentru mari arși din România- o mare bilă albă Unul dintre marile plusuri ale guvernării PSD în domeniul sănătății este inaugurarea, săptămâna aceasta, a primelor două centre din România care îndeplinesc toate condițiile pentru tratarea marilor arși, la Iași și Timișoara. Inaugurarea lor vine târziu, abia la 4 ani după tragedia din clubul Colectiv, în condițiile în care despre aceste centre s-a vorbit încă din anul 2014. Esențial rămâne, însă, că România are, începând de săptămâna aceasta, primele 11 paturi unde marii arși pot fi tratați cu adevărat în condiții de maximă siguranță. Cele 11 paturi nu sunt, desigur, suficiente. Potrivit normativelor Organizației Mondiale a Sănătății, România ar trebui să aibă cel puțin două astfel de paturi la un milion de locuitori - adică cel puțin 40 de paturi. În plus, alte două centre similare celor de la Iași și Timișoara, promise încă din 2014, ambele în București (la Spitalul Bagdasar Arseni și la Spitalul Grigore Alexandrescu) s-au pierdut deocamdată pe drum. Centrul pentru mari arși de la Timișoara Concluzia: În cazul unei eventuale noi tragedii de dimensiunile celei din Colectiv, România are condiții pentru a trata în siguranță doar 11 mari arși, soluția rămânând tot trimiterea celor mai mulți dintre ei, cât mai rapid cu putință, în afara țării. "S-a terminat plafonul" - bilă neagră Românii care plătesc asigurări de sănătate își plătesc în continuare din buzunar o mare parte din analizele teoretic decontate prin lege și își cumpără singuri medicamente chiar și atunci când sunt internați în spital - o mare bilă neagră a guvernării PSD de 3 ani în sănătate. De câte ori ați fost informați că "s-a terminat plafonul (banii de la Casa de Asigurări de Sănătate destinați analizelor/tratamentelor decontate pe luna în curs - n.red.)", așa că trebuie să le plătiți din buzunar? În calitate de ministru al Sănătății, Sorina Pintea a atras atenția public că este "inadmisibil" ca pacienţii internați să fie trimişi să îşi cumpere medicamente "cu un bileţel" scris de medic cu pixul, fără o reţetă parafată, subliniind că spitalele sunt obligate prin lege să asigure toată medicamentaţia. Sorina Pintea a îndemnat chiar ca, în cazurile în care pacienții internați în spital sunt trimiși să își cumpere medicamentele pe cheltuiala proprie, ei să solicite rețetă, să o păstreze și să ceară spitalului decontarea acestor cheltuieli. Medici În practică, românii continuă să își plătească din buzunar analizele după ce "s-a terminat plafonul", de multe ori chiar după primele 2-3 zile ale lunii, iar cei din spitale să își cumpere medicația cu bani din propriul buzunar. Cei 3 ani de guvernare PSD nu au schimbat nimic la acest capitol. ..