​Stimați candidați la demnitatea de Președinte al României, Peste câteva zile va începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Înainte să ne spuneți domniile voastre ce ofertă electorală ne-ați pregătit, noi, susținătorii și promotorii opțiunii România Europeană, atât ca cetățeni implicați ai acestei țări, cât și ca experți, ne-am gândit că este util unei dezbateri publice de calitate să punem în discuţie, să formulăm şi să vă comunicăm ce așteptăm de la viitorul mandat prezidențial. În acest sens, ne-am întrunit astăzi la Cluj, la invitația Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și a Fundației Universității Babeș-Bolyai, la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, pentru a dezbate structurat și profesionist aceste așteptări. În doar câteva luni de la înființare, Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană și Fundația Universității Babeș-Bolyai au adus laolaltă zeci de intelectuali şi reprezentanţi activi ai societăţii civile, în mare parte profesori la cele mai mari universități ale Romaniei, dar și personalități marcante ale vieții publice românești, din diverse domenii de activitate. Ambele organizații promovează și susțin fără echivoc opțiunea culturală, educațională, intelectuală și politică România Europeană, susținătoare a consolidării valorilor și practicilor europene în țara noastră. Analizele pe care vi le propun experții noștri pleacă de la nevoia de a păstra în atenția publicului și a politicienilor un adevăr simplu: românii au șansa demnității 2 umane, libertății, democrației, egalității, a statului de drept și a respectării drepturilor omului la standardele garantate de Uniunea Europeană, numai datorită apartenenței la aceasta. Iată, așadar, doamnelor și domnilor candidați, ce așteaptă România Europeană de la Președintele Republicii, în mandatul 2019-2024. Probabil cea mai importantă datorie a Președintelui este de a fi factorul declanșator în acțiunea de reformă a statului. Creșterea performanței și credibilității instituțiilor statului român trebuie să fie prioritatea mandatului său. Beneficiind de legitimitatea pe care i-o conferă votul popular, președintele are datoria de a asigura permanent un climat de dialog constructiv care să implice toate forțele politice — ca reprezentante ale unui segment de electorat legitimate, la rândul lor, prin votul popular — precum și societatea civilă și alți actori relevanți din principalele sectoare profesionale din stat. Arhitectura instituțională de tip semiprezidențial conferă pârghiile necesare pentru asigurarea unui echilibru între puterile din stat, iar președintele are datoria de a se folosi de acestea în mod constructiv (sau cel mult corectiv, în cazul unor derapaje), nu conflictual. Președintele României este o instituție a contrastelor intenționate. Pe de o parte, se bucură de o largă legitimitate democratică, în urma alegerii directe de către cetățeni, pe de altă parte, însă, este limitat în exercitarea atribuțiilor sale de un design constituțional originar al cărui scop util a fost evitarea cu orice preț a concentrării puterii statale. După ianuarie 2017, guvernele care s-au succedat și majoritatea parlamentară au redus și mai mult prerogativele prezidențiale. Și totuși, un președinte eficient își păstrează încrederea cetățenilor și influențează, prin autoritatea sa politică și simbolică, decizia executivă și legislativă, fără să o impună. Pentru echilibrarea așteptărilor publice foarte mari la adresa Președintelui cu setul de atribuții și prerogative legale, guvernul și majoritatea parlamentară viitoare vor trebui să restabilească în anii următori demnitatea, locul și rolul Președintelui în procesul decizional. În ceea ce privește atribuțiile sale în zona justiției și a statului de drept, Președintele trebuie să fie principalul susținător al separației puterilor în stat. În justiție, el/ea ar trebui sa facă numiri și revocări din funcție ținând cont de opinia Consiliului Superior al Magistraturii. În planul politicii externe și de securitate, se recomandă elaborarea unei Concepții de politică externă a României pentru perioada 2019-2024", la începutul mandatului prezidențial, care să statueze cadrul general, liniile directoare și prioritățile politicii externe a României pentru perioada menționată și în perspectivă. Președintele trebuie să conștientizeze că provocările securitare din imediata vecinătate a României, de pe continent, regionale și globale obligă țara noastră la o politică externă pro-activă, flexibilă, responsabilă, vizionară și capabilă să exploateze oportunități. Țara noastră trebuie să aibă un aport creativ și eficient la reconstrucția Europei și a viitorului ei, trebuie să fie implicată în marile politici europene, aptă pentru contribuții majore la nivel regional, credibilă și predictibilă în mediile partenere, parte a coeziunii transatlantice și a răspunsului acesteia la provocările hibride actuale. Președintele României trebuie să fie creatorul, promotorul, garantul și managerul permanent al acestui tip de politică externă. Este nevoie de un proiect de țară exhaustiv al României, inițiat și mediat de către președinte prin largi consultări colective, cu o puternică proiecție de politică externă, care să valorifice resursa națională (prioritar cea care își asumă valorile și principiile europene, precum..