Mesagerul.ro

 Se împlinesc 150 de ani de la deschiderea primei căi ferate din Principatele Române. În prezent călătoria București-Giurgiu este lungă pentru că podul de la Grădiștea rămâne nerefăcut

Se împlinesc 150 de ani de la deschiderea primei căi ferate din Principatele Române. În prezent călătoria București-Giurgiu este lungă pentru că podul de la Grădiștea rămâne nerefăcut

​La 31 octombrie 1869, acum 150 de ani, circula în prermieră un tren în Principatele Române, între București și Giurgiu. Foarte mulți s-au opus construirii acestei căi ferate care s-a dovedit utilă până la urmă. Însă, București - Giurgiu este în prezent u
​La 31 octombrie 1869, acum 150 de ani, circula în prermieră un tren în Principatele Române, între București și Giurgiu. Foarte mulți s-au opus construirii acestei căi ferate care s-a dovedit utilă până la urmă. Însă, București - Giurgiu este în prezent un drum lung, prin Videle, fiindcă podul de la Grădiștea, prăbușit după o viitură acum 14 ani, nu a fost refăcut. Pe stil vechi data era 19 octombrie 1869, pe stil nou era 31 octombrie. România a adoptat oficial stilul nou în aprilie 1919 (1 aprilie, a devenit 14 aprilie 1919). Amănunt interesant: existau trei variante pentru prima cale ferată din Principate: de la București către Brăila, Galați sau Giurgiu, cele trei mari porturi. A fost aleasă varianta Giurgiu pentru că era cea mai scurtă, cea mai rapid de construit și cu o singură trecere a unui curs de apă (cea peste Argeș care acum constituie un punct nevralgic al rețelei). Linia a fost concesionată englezilor de la J. T. Barkley în 1865, lucrările desfășurându-se între 1866 și 1869. Înainte de începerea lucrărilor, foarte mulți s-au opus construirii căii ferate, inclusiv proprietarii de terenuri din zonă care se temeau că trebuie să taie viile, dar s-au opus vehement și sute de oameni din Giurgiu. De exemplu, primarul din orașul dunărean a trimis petiții pentru ca gara să fie amplasată în afara orașului, iar birjarii și hangiii se temeau că își vor pierde clienții care vor folosi trenul pentru a ajunge de la gară, la port. Pe această cale ferată de 64 km viteza medie era de 30 km/h, iar jumătate de secol trenul a fost tractat și de legendara locomotivă Călugăreni, a cărei machetă poate fi văzută la muzeul CFR de la peronul 14 al Gării de Nord. Drumul de fier către Dunare pleca din fosta Gara Filaret, cea mai veche gară a Capitalei, și se îndrepta către Dunare, de unde pe calea apei se călătorea către Occident. Calea ferată a fost esențială pentru transportul trupelor în Războiul de Independență (1877-78), iar din 1872 a fost legată și cu restul țării, după inaugurarea căii ferate ce lega Bucureștiul de Moldova. Gara Filaret a funcționat până în 1960 cand clădirea a devenit autogară. Trenul București - Giurgiu avea trei vagoane: unul de clasa I mai confortabil (12 locuri), unul de clasa a doua cu 24 de locuri și unul de a treia (32 de locuri).

copyright © 2020 mesagerul.ro