Mesagerul.ro

SEGA: Sofia face echilibristică pe o frânghie subțire între Atena și Ankara

 SEGA: Sofia face echilibristică pe o frânghie subțire între Atena și Ankara

În ultima săptămâna am asistat la încă o înăsprire a relațiilor dintre Grecia și Turcia, după ce autoritățile de la Ankara au permis fluxului de migranți să ajungă liber la granița greacă. A fost o încercare evidentă de a face presiuni asupra Uniunii Europene, a cărei frontieră externă coincide cu cea greacă - ceva ce a fost declarat deschis de către liderii diplomației europene. Atena, desigur, nu a fost selectată pentru acest atac doar din cauza poziţiei sale geografice, ci și din cauza conflictelor din ce în ce mai frecvente cu Turcia, care ajung la o ostilitate deschisă.Luni seară, Erdogan a fost primit destul de rece de liderii Comisiei Europene. I-au acordat doar 40 de minute și i-au spus, scurt, să înceteze șantajul, scrie Sega, citată de Rador. În această situație, Bulgaria se află într-o poziţie deosebit de delicată. Bulgaria nu își permite să îşi înrăutățească relațiile cu vecinii. Cu ambele ţări împărtășim statutul de membru NATO, iar cu Atena suntem şi în Uniunea Europeană. Turcia este cea mai mare economie din regiune și este unul dintre actorii geopolitici principali în Balcani, precum și în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Iar Grecia oferă o alternativă de acces la Mediterana la Strâmtori, ceea ce ar deschide noi oportunități mari pentru economia bulgară. Problema este că interesele Atenei și Ankarai se ciocnesc într-o asemenea măsură, încât e extrem de dificil pentru Sofia să își dezvolte relațiile bilaterale cu fiecare țară separat. Un exemplu evident în această privință sunt proiectele energetice. În luna februarie a acestui an, președintele Ciprului (cu alte cuvinte, pe partea greacă a insulei), Nikos Anastasiadis, vizitează Sofia. În Bulgaria, el s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, iar principalul subiect de discuție între șefii de stat a fost legat de planurile pentru transferul gazelor naturale din estul Mediteranei în Europa. "Bulgaria sprijină acordul dintre Israel, Cipru și Grecia privind construcția conductei de gaze EastMed, care este de o importanță deosebită pentru diversificarea energetică a regiunii și a Europei", a declarat Radev în faţa lui Anastasiadis. Despre ce este vorba? Conducta de gaz EastMed este un proiect comun al celor trei țări menționate, ideea fiind de a se transporta combustibil albastru de pe câmpurile de gaze din Israel și Cipru în Italia și de acolo şi în restul Europei. Se preconizează că aceasta va asigura un consum constant de gaze pe continent, o alternativă la cel rusesc. La 2 ianuarie 2020, Israel, Cipru și Grecia, au semnat un acord în acest spirit, pe care Turcia l-a întâmpinat dur, îl consideră ca o amenințare la interesele sale politice, militare și energetice din Mediterana de Est. Ankara contestă drepturile Ciprului asupra aprovizionării cu gaz, își trimite navele de cercetare în aceste zone și chiar încheie un acord cu guvernul libian de la Tripoli, în care şi-au împărţit părți din Mediterană ce sunt considerate ca aparținând Ciprului. UE a răspuns declarând forajul Turciei ilegal, iar tratatul cu Tripoli ca un atac la suveranitatea Ciprului și chiar a impus sancțiuni (simbolice) celor implicați în foraje. Bulgaria s-a poziţionat clar în dispută - în beneficiul Ciprului și al aliaților săi. Acest lucru a fost demonstrat nu numai de Rumen Radev, ci și de premierul Boiko Borisov. În declaraţia sa cu Anastasiadis, Borisov s-a concentrat, de asemenea, pe energie, spunând că legătura de gaze Grecia-Bulgaria este de "o importanţă crucială ca structură de intrare pentru importurile de gaze din sursele alternative pentru întreaga regiune din sud-estul Europei". Interconectorul va permite importul de gaz natural lichefiat din viitorul terminal de pe coasta de nord a Greciei (de la care compania..

copyright © 2024 mesagerul.ro