Soarta controversatei Secții de anchetare a magistraților, contestată de cea mai mare parte a judecătorilor și procurorilor, precum și de către instituțiile europene, se află printre temele ședinței de Astăzi a Guvernului. Executivul discută un Memorandum în care Ministerul Justiției propune fie desființarea acestei structuri de parchet, fie regândirea și reorganizarea radicală a acesteia. Pe ordinea de zi a ședinței Cabinetului Orban, programată pentru ora 17.00, se află un memorandum privind "Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea și funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție". CONSULTĂ AICI MEMORANDUMUL GUVERNULUI În document sunt invocate și enumerate recomandările instituțiilor europene care au adus numeroase critici legate de modul de funcționare și organizare a SIIJ:1. În Raportul ad-hoc adoptat adoptat în 21 iunie 2019, GRECO a concluzionat că recomandarea referitoare la abandonarea creării noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție nu a fost implementată de România.2. Comisia de la Veneția a recomandat României să reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recurgerea la procurori specializați, însoțită de garanții procesuale efective, ar putea apărea ca o soluție alternativă mai potrivită.”În aceste împrejurări, cu toate că alegerea mijloacelor de combatere a infracționalității aparține legiuitorului național, temerile existente că noua structura va fi (încă) un instrument de intimidare și presiune la adresa judecătorilor și procurorilor – în special dacă este combinată cu alte noi măsuri preconizate în privința lor, cum sunt prevederile referitoare la răspunderea materială a magistraților – pot fi considerate legitime și nu ar trebui ignorate”, consluzionează Comisia de la Veneția.3. Raportul MCV - Concluzia Raportului Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România din 22 octombrie 2019 cu privire la SIIJ este că recomandările nu au fost puse în aplicare de autoritățile române, care au invocat și argumentul că legile justiției produceau efecte juridice care nu puteau fi oprite”."Modificările legate de accelerarea înființării Secției speciale pentru anchetarea magistraților și extinderea competenței sale (…) au alimentat și mai mult sursele de îngrijorare și lipsa de încredere în aceste modificări", arată CE. În particular, funcționarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior că secția respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.Sunt amintite situațiile în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. Numirile în funcțiile de conducere din Secția specială au stârnit, la rândul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din România au cerut desființarea Secției speciale, menționează CE.Cauzele României pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene În Memorandum se amintește că în prezent pe rolul CJUE se află 4 cauze în care au fost formulate 7 întrebări preliminare vizând interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ. Pentru aceste cauze a fost încheiată faza scrisă, Guvernul României depunând observații scrise ca urmare a aprobării acestora prin memorandum. De asemenea, au fost formulate cereri de organizare de către CJUE a unor ședințe de audiere a pledoariilor. Pozițiile Guvernului transmise anterior prin intermediul observațiilor scrise, în măsura în care nu mai corespund opticii noului Guvern pot și trebuie modificate corespunzător, în formele agreate la nivelul executivului și urmând procedurile specifice în fața CJUE. Din această perspectivă o schimbare fundamentală cu privire la existența SIIJ, în sensul că se analizează la acest moment dacă aceasta va trebui desființată sau radical modificată,..