Mesagerul.ro

Studiu: Doar jumătate din personalul medical din România spune că a fost instruit să trateze pacienți infectați cu coronavirus

 Studiu: Doar jumătate din personalul medical din România spune că a fost instruit să trateze pacienți infectați cu coronavirus

19% dintre angajații din sistemul sanitar din România spun că ar trata pacienți infectați cu coronavirus, asumându-și riscurile, chiar dacă nu ar avea echipamentele individuale de protecție necesare, în timp ce 61% spun că nu ar face acest lucru. Alți 20% au indicat alte variante, arată un studiu privind situația actuală a salariaților din sănătate aflați în lupta împotriva COVID 19 realizat de Solidaritatea Sanitară, una dintre cele mai mari federații sindicale din domeniu. Lipsa echipamentelor de protecție, lipsa transparenței privind stocurile de echipamente din spitale și lipsa instructajului personalului medical care intră în contact cu suspecți sau pacienți infectați rămân marile probleme. Info pe scurt: Sistemul sanitar românesc necesită în continuare corecții semnificative pentru a acționa eficient împotriva pandemiei COVID 19, la lipsurile ce privesc echipamentul individual de protecție adăugându-se cele legate de deficiențele de informare/formare și organizare, absența procedurilor și lipsa dialogului, este o altă concluzie a studiului. Doar jumătate din personalul medical din România (52%) spune că i s-a făcut instructajul privind protecția muncii pentru cazul tratării pacienților suspecți sau infectați cu coronavirus. Insuficiența echipamentelor individuale de protecție continuă să fie o problemă pentru mai mult de jumătate dintre subiecți (doar circa 13% dintre respondenți au indicat că au materiale suficiente). De asemenea, nivelul redus al transparenței în privința stocurilor de echipamente de protecție disponibile în cadrul spitalelor accentuează problemele.Regulile de utilizare rațională a echipamentului individual de protecție nu sunt încă cunoscute de toți salariații (doar 66% dintre respondenți au indicat cunoașterea lor. Deși se constată o îmbunătățire semnificativă a situației, poate fi remarcat faptul că suntem încă departe de nivelul normal de pregătire. Principalele concluzii ale studiului realizat de Solidaritatea Sanitară: Atitudinea și situația angajaților din sănătate 19% dintre respondenți au indicat că ar trata pacienți COVID 19, asumând riscurile, dacă ar fi puși în situația de a nu avea echipamentele individuale de protecție necesare; 61% au indicat că nu ar face acest lucru iar 20% au indicat alte variante. Dacă ar fi contaminați SARS-CoV-2 fără a avea simptome severe 26% dintre respondenți ar lucra în continuare, 21% au indicat că nu știu, în timp ce 53% dintre respondenți au indicat că nu ar lucra. 15% au declarat că lucrează în secții care tratează pacienți SARS-CoV-2 iar 36% au indicat că au colegi/colege care tratează pacienți infectați. 49% dintre respondenți consideră că demisia în semn de protest pentru lipsa echipamentelor individuale de protecție nu este o idee bună, 20% au indicat că nu știu iar 24% consideră că este o idee bună (7% oferind alte răspunsuri). Doar 12,58% dintre respondenți privesc gestul demisiei ca pe un act de renunțare. Cca. 21% dintre respondenți au indicat că au colegi/colege care au fost infectați SARS-CoV-2. Echipamentele individuale de protecție rămân marea problemă a crizei COVID-19 Echipamentele individuale de protecție constituie în continuare o problemă importantă cu care se confruntă salariații din sănătate. Chiar dacă se poate constata o creștere semnificativă a echipamentelor individuale de protecție acordate între cele două perioade, aceste sunt în continuare insuficiente. Creșterea este distribuită în mod neunitar și a vizat în cea mai mare parte diversificarea reperelor, existând în continuare un deficit considerabil în privința cantității. În măsura în care se poate considera că masca reprezintă un standard minim de protecție în fața SARS-CoV-2, putem observa că 24% dintre respondenți au indicat că nu beneficiază de această protecție. Ponderea salariaților care au indicat că au fost nevoiți să-și cumpere materiale de protecție a crescut cu cca. 22 puncte procentuale față de cercetarea anterioară, ajungând la cca. 65%. Procedurile de prevenție a infectării salariaților și pacienților În mare majoritate a cazurilor fie nu există (20,22%) o strategie de acțiune specifică infecției COVID 19, implementată de compartimentul de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale, fie salariații nu au cunoștință de existența unei asemenea strategii (cca. 46%). Doar 57% dintre respondenți au indicat că nu au fost contați ai unui pacient/persoane diagnosticate ulterior cu SARS-CoV-2, 15% indicând că au fost contacți ia 28% afirmând că nu știu. Procentul mare al celor care nu pot indicat exact dacă au fost sau nu contacți ai unui pacient infectat ar putea fi explicat de absența transparenței informațiilor. Principalele deficiențe (care arată totodată direcțiile în care este necesară intervenția urgentă) indicate de respondenți: Absența camerelor de decontaminare - cca 60%;Echipamentul individual de protecție insuficient – cca. 60%;Lipsa echipamentului individual de protecție în conformitate cu nevoile salariaților și la calitatea necesară: cca. 51%;Absența verificării salariaților cu privire la existența simptomelor de infecție la intrarea la muncă: 51%;Absența sistemului de monitorizare a infecțiilor nosocomiale pentru personal: cca. 46,5%. Lipsa transparenței Circa 35% dintre respondenți au indicat că rar sunt informați de ivirea unui pacient infectat SARS-CoV-2 în unitate. Lipsa informațiilor slăbește capacitatea de a răspunde în mod adecvat. Dacă sursele guvernamentale sunt percepute ca nefiind de încredere arunci se deschide un spațiu larg pentru speculații. Lipsa de informare și instruire specifică luptei împotriva pandemiei COVID-19 se menține în continuare la cote alarmante, fiind indicată, în med..

copyright © 2024 mesagerul.ro