Ideea principală: indiferent de superioritatea forţelor tale, un război cu o altă putere nucleară este o idee proastă, scrie The National Interest. „Bombardaţi-i până ajung înapoi în Epoca de Piatră”, se spune că ar fi zis odată fostul general de aviaţie Curtis LeMay, pledând pentru o modalitate de a înfrânge Vietnamul de Nord în Războiul din Vietnam. Se dovedeşte însă că, dacă la începutul anilor '60 ar fi izbucnit un război nuclear global, ruşii şi chinezii ar fi fost cei care urmau să revină la un trai similar cu al familiei Flinstone. Planurile de război americane prevedeau distrugerea Uniunii Sovietice şi a Chinei în calitate de „societăţi viabile”, conform unor documente dezvăluite de asociaţia non-profit National Security Archive. Documentul în cauză priveşte Planul Operaţional Integrat Unic (SIOP), care se afla la baza numeroaselor planuri de război şi a opţiunilor asociate acestora ce stabileau cum urma să lupte America într-un război nuclear. În 1964 unor înalţi comandanţi militari (inclusiv şefului de stat major al forţelor aeriene, LeMay) li s-a remis o evaluare a experţilor privind SIOP-ul de la acea dată. Raportul includea întrebări şi răspunsuri privind diverse opţiuni de ţinte ale bombardamentului nuclear. Acestea variau de la atacarea forţelor nucleare şi convenţionale inamice cu minimalizarea pagubelor colaterale asupra oraşelor inamice până la atacarea deliberată a oraşelor, pe lângă forţele inamice. Această ultimă opţiune ar fi putut fi adoptată „pentru a distruge voinţa şi abilitatea Blocului Sino-Sovietic de a purta război, a scoate inamicul din categoria marilor puteri industriale şi a asigura o balanţă a puterii postbelică favorabilă SUA”. „Ar trebui aceste opţiuni să pună un mai mare accent pe populaţie în calitate de ţintă principală?”, suna una dintre întrebări. Răspunsul era acela că planurile de război ale Pentagon..