A fost probabil cea mai mare lucrare de infrastructură începută în secolul 19 și obstacolele au fost redutabile, fie că este vorba de marile râuri ale Rusiei, de malurile pietroase ale lacului Baikal sau de permafrost. Până și oameni din Italia au lucrat în estul îndepărtat pentru o cale ferată care a contribuit la intrarea Rusiei într-un război pe care l-a pierdut, spre uimirea multora.În articol puteți citi și despre cum este calea ferată Moscova - Vladivostok în prezent, cât costă biletele și ce ne spune acest uriaș traseu despre ruși și despre felul lor de a gândi. Trenuri moderne, vagoane noi, viteze maxime de peste 100 km/h Transsiberianul este una dintre călătoriile feroviare legendare, dar foarte puțini ajung să o facă, din mai multe motive. Este o călătorie lungă, de cel puțin 6 zile, nu este ieftină, nu este ușor să reziști atâtea zile în tren, iar Rusia nu este percepută ca destinație turistică prietenoasă. Gara din Novosibirsk (foto RZD Russian Railways) Foarte mult din drum vezi doar păduri de mesteceni sau stepă și, trebuie spus că trenul rar trece prin orașe mici și calea ferată este mărginită în multe locuri de o perdea de copaci sau de stepă. În plus, viteza medie ajunge să fie cam de 50 km/h dacă se ține cont și de faptul că sunt destule gări în care trenul staționează și o jumătate de oră. Această iarnă a fost cu totul specială și pentru cei care au călătorit cu trenurile trans-siberiene pentru că a fost o vreme excepțional de caldă, astfel că locuri unde zăpada persista în mod normal patru luni aproape că nu au văzut un fulg. Localități unde în ianuarie erau mai mereu -30 de grade au avut și zile cu temperaturi pozitive. În plus, privitorii vor vedea o mulțime de trenuri de marfă, pe calea ferată fiind transportate majoritatea produselor și materiilor prime. Rusia a investit mult în infrastructura feroviară în ultimul deceniu, mai ales că au crescut legăturile cu China, iar compania de pasageri RZD, unul dintre cei mai mari angajatori din lume, a derulat mai multe programe de modernizare a flotelor de vagoane și locomotive. Trenul trece prin zone de taiga pădure întinsă), de tundră (stepa din zona polară arctică), prin munții Urali și peste trei dintre marile râuri ale Rusiei: Obi, Yenisey și Lena. Trenurile directe au cam 60 de opriri pe cei 9.258 km, dar sunt și porțiuni de peste 300 km fără oprire, cea mai rapidă porțiune lungă fiind între Barabinsk și Novosibirsk, 303 km (în 3 ore și 12 minute). Trenurile au în general 15-17 vagoane. Trenul trece prin Ekaterinburg, orașul unde a fost asasinat țarul și unde s-a născut Boris Ielțân, prin Nijni Novgorod, celebru pentru bisericile și kremlinul său, prin Irkutsk așa-numitul ”Paris al Siberiei”, dar și prin Novosibirsk, un oraș în care s-a investit enorm. Printre zonele naturale frumoase se numără țărmul lacului Baikal, munții Ural și zona Volgăi. Ou Faberge făcut la 1900 (sursa - Wikimedia Commons) Trenurile directe nr.001 și nr 002 ”Rossya” sunt cele mai cunoscute pentru legătura Moscova - Vladivostok și circulă în fiecare sens o dată la două zile. Cele două trenuri sunt dintr-o categorie specială de trenuri premium de foarte lung parcurs numite ”firmeny”, trenuri pe care sunt puse cele mai noi vagoane de dormit. Aceste trenuri parcurg ruta originală a Transsiberianului, dar altele două derivă din ea, după ce toate trenurile au traseu comun de la Moscova la Ulan-Ude. Din acest oraș, cunoscut pentru templele budhiste și pentru o statuie cu un cap uriaș al lui Lenin, trenurile continuă pe Transsiberian către Vladivostok, pe trans-mongol continuă către Mongolia și apoi China, iar pe Trans-Manciurian trenurile ajung la Zabaikalsk și apoi la granița chineză. Construcția Transsiberianului spune multe despre Rusia și felul ei de a fi. Arată că poate mobiliza rapid un număr mare de oameni, inclusiv deținuți, a arătat că rapiditatea a fost pusă pe primul loc, înaintea siguranței constructorilor și a mai arătat și că rapiditatea nu este bună, fiindcă se construiește un lucru de calitate îndoielnică ce a trebuit apoi refăcut total, mai târziu. Construcția căii ferate de la Moscova la Pacific a arătat și că inginerii ruși găsesc soluții la cele mai grele probleme, chiar și atunci când au la dispoziție mijloace primitive de lucru. Precum în alte situații grele, Rusia a ascuns lumii dificultățile uriașe din timpul construcției și lipsa de fonduri. La expoziții internaționale investitorilor li se explica faptul că se construiește o linie super-modernă cu trenuri luxoase. Adevărul cu greu putea fi mai diferit. Transsiberianul mai arată că Rusia acționează atunci când se simte amenințată de invazie, chiar dacă era puțin posibilă o invazie de proporții, iar calea ferată a rămas, la fel ca acum un secol, un element strategic de mare importanță în Rusia unde, spre deosebire de alte mari puteri la care rețeaua de căi ferate s-a redus mult, trenul a rămas de bază pentru călători și pentru marfă. Una dintre cele mai reușite serii de vlog-uri despre trenurile rusești - la minutul 6 puteți vedea cum arată un vagon ”DeLuxe” Calea ferată trans-siberiană a fost complet electrificată total în 2002 și electrificarea a început în 1929. S-a investit mult în ultimii ani, s-au dublat multe secțiuni, iar trenurile de marfă pot rula și cu 100 km/h și pot parcurge chiar și 1400-1500 km/zi, în timp ce acum un deceniu rar puteau parcurge 1.000 km/zi. Cantitatea de mărfuri transportate către estul îndepărtat cu trenul s-a dublat din 2012 până în prezent. Drumul, principalele orașe, distanțe și timpi de parcurs Distanța de la Moscova (în km) și cât face trenul între marile orașe Moscova Nijni Novgorod, 461 km, aproape 6 ore Perm, 1.397 km, 14 ore de la Nijni N Ekaterinburg, 1.778 km, 5 ore și 10 min de la Perm Omsk, 2.676 km, 12 ore de la Ekaterinburg Novosibirsk, 3.303 km, 7 ore și jumătate de la Omsk Kransnoiarsk, 4.065 km, 11 ore și jumătate de la Novosibirk Irkutsk, 5.153 km, 19 ore de la Krasnoiarsk Ulan Ude, 5.609 km, 7 ore de la Irkutsk Chita, 6.166 km, 9 ore de la Ulan Ude Habarovsk, 8.493 km, 40 de ore de la Chita Vladivostok, 9.258 km, 12 ore de Habarovsk Cum arată un vagon plațkart Cele mai ieftine bilete costă 200 de euro, dar condițiile nu sunt grozave în paturile simple din vagoanele semi-deschise numite ”plațkart”, iar la vagonul de dormit în compartiment luxos cu două locuri prețul trece de 700 de euro. O naștere tare complicată Încă de la 1850 s-a vorbit despre construcția unei căi ferate care să lege Moscova de extremul orient Siberian, dar era mult prea devreme din punct de vedere tehnic pentru un astfel de proiect și Rusia era în criză. Mai multe seturi de planuri au fost prezentate membrilor guvernului de-a lungul a 30 de ani, fie de către antreprenori străini care sperau la contracte uriașe, fie de către guvernatori de provincii. Refuzurile ferme au venit mai ales din cauză că era un proiect uriaș (9.200 km), scump și fantastic de complicat. Însă țarul Alexandru al III-lea a fost convins să-și dea acordul pentru această cale ferată uriașă prin argumente militare și naționaliste. Suporterii construirii acestei linii au spus, pe drept cuvânt, că imperiul își va putea duce rapid armatele oriunde ar fi nevoie foarte rapid, fie că este vorba de atac fie de apărare. În plus, argumentul naționalist se referea la faptul că Moscova va putea..