Mesagerul.ro

Trei recomandări pentru actualul ministru al Finanțelor, privind evoluția deficitului bugetar pe ultimii 30 de ani

 Trei recomandări pentru actualul ministru al Finanțelor, privind evoluția deficitului bugetar pe ultimii 30 de ani

România va înregistra în acest an cel mai mare deficit bugetar din ultimii 9 ani, de 4,4% din PIB, pe metodologia cash. Deficitul bugetar înseamnă ceea ce împrumută statul peste ceea ce încasează ca să susțină cheltuielile. Motivul îl știm, l-am mai spus: în ultimii ani au crescut cheltuielile cu salariile bugetarilor și cu asistența socială, dacă ne uităm pe execuțiile bugetare. Ceea ce a cântărește, de fapt, este volumul ridicat al administrației- cu număr de personal mare și salarii crescute, mai ales în ultimii 3 ani. Avem 1,22 milioane de bugetari. Au fost zone unde exista nevoia de creștere mare, precum Sănătate și Educație, dar în rest... au urcat prea mult, prea rapid. Iar sporul „pentru condiții vătămătoare” de 15% la salariu pentru funcționarii publici nu-și prea găsește logica. Trei recomandări: 1. Să evite politicile fiscale procicilice, chiar dacă este an electoral 2. Să nu accelereze creșterea datoriei publice 3. Să reformeze/informatizeze de urgență ANAF ca să nu împrumute așa mult *De precizat că nici autorul nu este de acord cu faptul că pensiile sunt considerate asistență socială, dar așa sunt trecute în buget. Toate execuțiile bugetare introduc pensiile la acest capitol. Cum arată soldul bugetar în perioada 1990 – 2019 (% din PIB) *Sursa: „Un veac de sinceritate” - Liviu Voinea, Ministerul Finantelor Publice/*Anii 1990 și 1991 au fost cu excedent Am avut deficite mai mari în recenta criză economică, ceea ce putea fi înțeles. Acum nu e criză, iar derapajul este evident. De precizat, când ne uităm la graficul de mai sus, e că în ultimii doi ani de comunism (nu apar în grafic) și în primii de după, România a avut parte de recesiune. Conform cărții „Un veac de sinceritate”, în numai 5 ani, doi de comunism și trei de transformări necesare de trecere la economia de piață, PIB-ul pe locuitor s-a prăbușit cu 30%. Practic, în 1992, PIB-ul/locuitor s-a întors la la nivelul pe care îl înregistra în 1973 (8.500 – 8.800 dolari). Liviu Voinea o numește „recesiune transformațională”. A doua astfel de recesiune a avut loc în 1997 – 1999, când se trecea din punct de vedere economic, de fapt, de la comunism la capitalism prin privatizări, reforma sectorului bancar, investiții străine și migrație. În 2009 – 2010 România a avut parte de recesiune severă, agravată de politicile fiscal-bugetare prociclice din perioada anterioară și de politicile de austeritate, tot prociclice, din perioada crizei. Nu am învățat nimic Cheltuielile statului cu asistența socială și salariile bugetarilor în ultimii 4 ani (creștere procentuală) *De precizat că pe 2019 sunt datele la 10 luni și nu se vede recenta majorare de pensii de 15%. Oricum, se va vedea foarte puțin pentru că sunt doar câteva luni din acest an. Impactul se va simți de anul următor, ia..

copyright © 2024 mesagerul.ro