Parlamentarii UDMR Zsolt-Istvan Biro și József-György Kulcsar-Terza au depus, la Camera Deputaților, un proiect prin care Ținutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, informează Mediafax. Limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc. Propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat în Ținutul Secuiesc. „Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetățenii Ținutului Secuiesc”, arată proiectul de lege. Inițitorii spun că înființarea regiunii autonome este o expresie a indetității istorice a zonei și va asigura egalitatea de șanse a cetățenilor și protecția identității naționale maghiare. „Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe condițiile geografice, economice, sociale și culturale, pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspirația locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetățenilor la viața societății, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, potrivit inițiativei legislative a celor doi deputați UDMR. Aceștia susțin că autonomia comunității este dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtonă a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității. Prin urmare, Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. „Competențele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internațional. Competențele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuție sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internațional. Regiunea are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice. Acest drept include adoptarea și exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competența regiunii și a unor sarcini care aparțin unor competențe naționale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, conform proiectul de lege. Inițiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ținutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român. Cu respectarea principiului menționat mai sus: „- Competențele, în limitele prezentului statut pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare. - Delegarea de competență trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale și financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competențe adiționale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire. - Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competențe trebuie să se bucure, atât cât este posibil și în limitele legii, de libertatea de a-și adapta exercitarea acestora la condițiile specifice regiunii și la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate și conform doleanțelor locuitorilor regiunii”, conform sursei citate. Ținutul Secuiesc, compus din județele Covasna, Harghita precum și „scaunul istoric Mureș” Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit proiectului de lege, actualele județe Covasna și Harghita, cât și scaunul istoric Mureș, care aparține județului Mureș. Scaunele sunt teritorii tradiționale secuiești. „a) Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Secuiesc (Kćzdivăsârhely), b) Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Covasna (Kovźszna), c) Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy), d) Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Miercurea Ciuc (Csikszereda), e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely), f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós), g) Scaunul Mureș (Marosszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Mureș (Marosvâsărhely), h) Scaunul Micloșoara-Brăduț (Miklósvăr-Bardoc) (Miklósvăr-Bardocszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Baraolt (Barót)”, arată inițiativa legislativă a deputaților UDMR. Un Consiliu de Autoadministrare va exercita autonomia Ținutului Secuiesc Proiectul mai arată că autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. Dispozițiile menționate anterior nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice altă formă de participare a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii. Acest Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ținutului Secuiesc. „Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului și simbolului fiecărui scaun secuiesc. Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor națiunii maghiare, precum și ale comunităților naționale în minoritate numerică în Ținutul Secuiesc. În privința folosirii simbolurilor statului sunt valabile reglementările legale în vigoare”, prevede un alt articol al proiectului de lege. „Consiliul de Autoadministrare poate înființa, în propria sa competență, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituție”, prevede propunerea de lege. De asemenea, Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul să-i atribuie sau să-i încredințeze competențe, ce nu sunt reglementate în prezentul Statut de autonomie. În plus, Comisia de Autoadministrare poate dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale. Ținutul Secuiesc va avea președinte. Mandatul acestuia este de patru ani Potrivit proiectului, va fi și un președinte al Ținutului Secuiesc, precum și autorități ale Scaunelor - Consiliul Scaunal și Președintele Scaunului. Va exista și un Consiliu Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și primar. „Președintele Ținutului Secuiesc este ales de către cetățenii Ținutului Secuiesc prin alegeri liber..