Statistica românească a publicat joi o estimare privind populația rezidentă a României pe următorii ​40 de ani. Până prin 2060, mai exact. S-a mers pe cinci scenarii: optimist, pesimist, constant, mediu și intermediar. Reamintim că potrivit Statisticii, populaţia rezidentă reprezintă populaţia de facto care exclude emigranţii, dar include imigranţii. De la 19,5 milioane de locuitori rezidenți în prezent, în scenariul constant vom ajunge la mai puțin de 11 milioane în 2016 (circa 16 milioane în 2030). În cel optimist, populația ar scădea doar cu vreo 3 milioane în următorii 40 de ani. Câteva precizări: Varianta constantă reprezintă o „variantă reper”, cu rol de a compara rezultatele obţinute prin menţinerea constantă până în anul 2060 a valorilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete la nivelul fiecărui judeţ. În varianta constantă, populaţia rezidentă urbană a României ar urma să ajungă în anul 2060 la aproximativ 6,5 milioane locuitori, iar populaţia rurală la 4,6 milioane locuitori. Varianta pesimistă estimează că populaţia rezidentă din mediul urban va scădea până la valoarea de aproximativ 7 milioane locuitori şi populaţia rurală, va ajunge la 5,5 milioane locuitori. Această variantă are rol mai mult teoretic, de a studia efectele care ar putea să apară, în anul 2060, la nivelul populaţiei rezidente din fiecare judeţ, asupra structurii pe sexe şi grupe de vârstă a populaţiei la nivel teritorial dacă se menţin valorile fertilităţii, sparanţei de viaţă la naştere şi ale soldului migraţiei din anul 2015. Varianta medie reprezintă varianta cea mai plauzibilă asupra evoluţiei populaţiei, pe baza căreia România ar urma să aibă, în anul 2060, o populaţie pe medii de rezidenţă de aproximativ 7,6 milioane locuitori în mediul urban şi de aproximativ 6,1 milioane locuitori în mediul rural. Variantele optimistă şi pesimistă marchează limita superioară şi cea inferioară a zonei în care proiecțiile INS au cea mai mare probabilitate de realizare. În varianta optimistă nivelul ratei fertilităţii în profil teritorial ar urma să înregistreze creşteri, ajungând în anul 2030 la valori cuprinse între 1,55 şi 2,66 copii la o femeie, iar în anul 2060 între 2,00 şi 3,08 copii la o femeie, la început mai uşor, pe seama naşterilor amânate de generaţiile de peste 26 ani, iar apoi, datorită creşterii fertilităţii generaţiilor tinere, rata totală a fertilităţii ar evolua ascendent către nivelul de înlocuire a generaţiilor. Reducerea mortalităţii pe vârste se va produce treptat, în funcţie de nivelul pe care îl înregistrează în prezent, astfel încât, la nivelul fiecărui judeţ, durata medie a vieţii va oscila în anul 2060 între 80 ani şi 86 ani pentru bărbaţi şi între 89 ani şi 91 ani pentru femei.În varianta pesimistă, rata totală a fertilităţii la nivel judeţean ar urma să scadă uşor până în anul 2050, înregistrând valori cuprinse între 1,00 şi 1,30 copii la o femeie anul 2060 între 0,95 şi 1,50 copii la o femeie. Speranţa de viaţă în profil judeţean va oscila în anul 2060 între 76 ani şi 78 ani pentru bărbaţi şi 82 ani şi 85 ani pentru femei.În varianta medie valorile medii ale principalelor fenomene demografice înregistrate în perioada 2012-2015 au stat la baza ipotezelor de lucru pentru fiecare judeţ. Dezvoltarea în ritmuri diferite a zonelor ţării şi existenţa disparităţilor teritoriale în nivelurile fenomenelor demografice se vor menţine. Rata fertilităţii în profil judeţean ar urma să înregistreze o uşoară scădere până în anul 2050, iar în anul 2060 va ajunge la valoarea înregistrată în anul 2015. Speranţa de viaţă în profil teritorial în anul 2060 va fi cuprinsă între 77-79 ani pentru bărbaţi şi 83-86 ani pentru femei.Varianta intermediară reprezintă varianta în care rata fertilităţii în profil judeţean ar urma să înregistreze, în anul 2030, valori cuprinse între 1,40 şi 2,61 copii la o femeie de vârstă fertilă şi în anul 2060 valori cuprinse între 1,70 şi 2,83 copii la o femeie de vârstă fertilă. Speranţa de viaţă pe judeţe, în anul 2060, pentru bărbaţi va fi cuprinsă între de 79 ani şi 84 ani, iar pentru femei va fi cuprinsă între 86 ani şi 89 ani.Studiul Statisticii poate fi consultat aici. Îmbătrânirea populației are un impact asupra tuturor businessurilor dintr-o țară. Inclusiv segmentul de retail al băncilor e afectat de acest proces care are loc în toate țările est-europene. Moody a avertizat într-un raport a..