Volumul mare de conținut fals care se răspândește în media și social media este cea mai mare provocare actuală, când vine vorba despre "fake news", consideră Tilman Wagner, expert în jurnalism inovativ și combaterea dezinformării la Deutsche Welle. Acesta analizează, într-un scurt interviu, ultimele tendințe în domeniul dezinformării folosind noile media. Tilman Wagner a discutat cu HotNews.ro în calitatea sa de jurnalist specializat în administrarea datelor și de participant la eforturile colaborative ale media europene pentru combaterea dezinformării și răspândirii de informații false. Ideile pe scurt: În acest moment, cea mai mare provocare, în privința informațiilor false, ține mai mult de cantitatea foarte mare de astfel de conținut care apare online. "Știu că toată lumea vorbește despre deepfakes, este o temă mare și toată lumea pare să se teamă că acesta pare să fie următorul mare fenomen care va afecta alegerile americane din 2020. Cred că este o provocare, deoarece calitatea devine tot mai bună, video-urile cu imagini false devin tot mai greu de identificat. Dar este, încă, un proces dificil și e nevoie de multe cunoștințe și de putere de calcul pentru a le produce la scară largă. Așa că provocarea mai mare, în acest moment, ține pur și simplu de numărul foarte mare de falsuri mărunte - lucruri scoase din context, imagini atribuite eronat, mesaje false distribuite cu scopuri anume, pentru a promova o anumită agendă. Volumul este principala problemă."De ce nu au mai apărut, în 2019, cazuri majore de fake news, cum s-a întâmplat în 2016, de exemplu? "Oamenii sunt mai conștienți legat de această problemă - jurnaliștii și publicul larg deopotrivă. Situația s-a schimbat și acest lucru ajută, oamenii nu mai pică automat în capcană. Dar motivul principal pentru care nu a existat un mare caz este acela că un mare caz este identificat, de obicei, retrospectiv, atunci când e identificată o rețea majoră &ic..