Mesagerul.ro

 VIDEOREPORTAJ Inedit în București: O fostă groapă de gunoi a devenit locul unde trăiesc liberi, papagali exotici/ Cum au reușit comuniștii să transforme

VIDEOREPORTAJ Inedit în București: O fostă groapă de gunoi a devenit locul unde trăiesc liberi, papagali exotici/ Cum au reușit comuniștii să transforme "Valea Plângerii" în Parcul Tineretului

Zilnic, câțiva oameni curioși se strîng în Parcul Tineretului, pentru a vedea papagalii exotici. Un lucru neobișnuit pentru București, dar păsările s-au adaptat la condițiile de aici. Cel mai probabil, papagalii au fost eliberați intenționat de proprietar
Zilnic, câțiva oameni curioși se strîng în Parcul Tineretului, pentru a vedea papagalii exotici. Un lucru neobișnuit pentru București, dar păsările s-au adaptat la condițiile de aici. Cel mai probabil, papagalii au fost eliberați intenționat de proprietari sau au reușit să evadeze din colivie, fiind foarte inteligenți. Parcul Tineretului are o istorie captivantă: a fost construit pe ”Valea Plângerii”, într-o fostă a groapă de gunoi. Cei care au copilărit în acest loc au povestit, pentru Hotnews.ro, cât de înfricoșătoare era această zonă și cum au reușit comuniștii să o tranforme în parcul cu cea mai mare suprafață din București. Parcul Tineretului - locul unde papagalii exotici zboară liberi Specia este denumită popular Micul Alexandru (sau Alexander), iar științific este cunoscută ca Psittacula krameri. În mod natural, specia este întâlnită în sudul Asiei și în zona Sub-Sahariană. La noi este vândută ca specie ornamentală și, cel mai probail, a fost eliberată în natură de proprietari sau a scăpat. Micul Alexandru este o specie inteligentă și puternică prin ciocul masiv cu ajutorul căruia reușește să evadeze din multe tipuri de colivii - a precizat, pentru Hotnews, biologul Dani Drăgan de la Societatea Ornitologică Română. ”Momentan, sunt 4 păsări prezente pe una din insulele din Parcul Tineretului. Deși specia provine din zone mai calde, se adaptează foarte ușor unui climat mai rece. Studii asupra speciei arată că pot rezista mai multe săptămâni la temperaturi de -15 grade C. În ultimii ani iernile din România au fost mai blânde și dacă luăm în calcul faptul că în orașe temperatura din timpul iernii este cu câteva grade în plus față de periferie atunci condițiile sunt acceptabile și pot trece cu bine peste iarnă. Sunt păsări oportuniste, se hrănesc cu aproape orice tip de fruct sau semințe pe care le găsesc în parc. Specia intră în conflict direct cu speciile native prin ocuparea locurilor de cuibărit și consumul de hrană. Micul Alexandru are un comportament agresiv și dominant față de alte specii care cuibăresc în scorburi, cum sunt țicleanul, ciușul sau graurul, obligând păsările să părăsească scorbura, același lucru se întâmplă și la hrănitorile artificiale. Un alt avantaj al succesului speciei în noi habitate este faptul că perioada lor de reprducere începe mai devreme față de alte specii cuibăritoare. Momentan în România situația este sub control, însă în alte orase europene există populații de peste 5000 de păsări. În trecut au fost observate păsări solitare în Parcul Herastrău. Un alt parc unde pot fi observați papagali, destul de des, este Parcul Carol, dar sunt aceleași păsări din Parcul Tineretului. Acestea se duc în Carol pentru a căuta hrană, dar seara se retrag pe insula din Tineretului. Orice observație asupra acestei specii este bine venită și ne poate ajuta să înțelegem mai bine dinamica păsărilor și evoluția populației. Informațiile pot fi trimise pe adresa mea de e-mail, dani.dragan@sor.ro” - a mai precizat Dani Drăgan. Cât de înfricoșătoare era Valea Plângerii Octavian Udistre este unul dintre cei care au copilărit în locurile unde, în prezent, se află Parcul Tineretului. ”Pentru noi, copiii, era un mister Valea Plângerii. Circulau tot felul de legende înfricoșătoare, care ne înspăimântam. Știam că nu avem voie să ajungem acolo. Uneori, priveam Valea de sus. De fapt, era o deltă, cu o faună spectaculoasă. Se zicea că acolo sunt și mulți șerpi, dar mi-a fost frică să verific asta. Era și o trambulină de lemn, pentru sărituri cu schiurile. Iarna, parcă era mai sigur, se adunau pe versantul dinspre baltă, foarte mulți copii cu săniile și cu schiurile” În 1940, Valea Plângerii a fost concesionată Uzinelor Comunale București, pentru a fi groapă de gunoi. După 25 de ani, zona a fost reamenajată, iar autoritățile au decis să transforme acest loc într-un parc. Lucrările s-au încheiat în anul 1974. În anii `80, parcul a fost extins către est, odată cu construcția Palatului Pionierilor și Șoimilor Patriei - astăzi, cunoscut ca Palatul Național al Copiilor. Acest articol face parte dintr-o serie în care vom prezenta lucruri interesante, cu bune și rele, despre parcurile din România: parcuri frumoase, parcuri lăsate în paragină de autorități sau, dimpotrivă, renovate mai bine sau mai prost, povești amuzante despre parcuri, relația dintre oameni și parcurile copilăriei lor, poveștile de dragoste care s-au născut aici și multe altele. Acest articol face parte dintr-o serie în care vom prezenta lucruri interesante, cu bune și rele, despre parcurile din România: parcuri frumoase, parcuri lăsate în paragină de autorități sau, dimpotrivă, renovate mai bine sau mai prost, povești amuzante despre parcuri, relația dintre oameni și parcurile copilăriei lor, poveștile de dragoste care s-au născut aici și multe altele.

copyright © 2020 mesagerul.ro