Mesagerul.ro

Vizita ministrului Szijjarto Peter la Chișinău determină România să reseteze relația cu Republica Moldova. Interviu cu Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic

 Vizita ministrului Szijjarto Peter la Chișinău determină România să reseteze relația cu Republica Moldova. Interviu cu Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic

Doi miniștri, cel de Externe și cel al Apărării, Bogdan Aurescu și Nicolae Ciucă, un secretar de stat de la Interne, Raed Arafat, au mers joi, 30 aprilie, la Chișinău. Ei au însoțit o echipă de 42 de medici și asistente din România, care vor sta acolo două săptămâni. Putem spune că vizita aceasta reînnoadă relația dintre București și Chișinău, care părea înghețată de câteva luni? Vizita pare să fi avut succes , României i se mulțumește pentru ajutoare, în mai multe filmulețe ad hoc, presa de la Chișinău se arată entuziasmată, rețelele sociale sunt pline de like-uri și inimioare sub fotografiile cu medici români. Dincolo de emoțiile de pe rețelele sociale, la rece vorbind, cum e relația România – Republica Moldova în ultimele luni? Cred că vizita demnitarilor români la Chișinău a fost răspunsul Bucureștiului la vizita ministrului de Externe al Ungariei, Szijjarto Peter, la Chișinău. Pentru România această vizită a fost mai mult decât un gest neprietenesc. Era a doua oară, în mai puțin de 10 luni, când diplomația Bucureștiului este prinsă pe picior greșit la Chișinău. Nu cred că există o relație cauzală între scandalul declanșat de ministrul ungar de externe, împotriva ambasadorului României la Budapesta, și vizita de peste câteva zile întreprinsă la Chișinău de acesta. Vizita demnitarului de la Budapesta cred că a fost decisă înainte de izbucnirea scandalului și nu din cauza lui. Și, oricum, nici MAE și nici ministrul Aurescu n-au luat atitudine în favoarea ambasadorului României. Chiar și așa, conflictul nu s-a stins, ci s-a extins și acutizat. Cum știți, scandalul autonomiei Ținutului Secuiesc a explodat la București, a rezultat o declarație contondentă a președintelui Iohannis, interpretată în fel și chip. Ca să înțelegem relația cauzală, trebuie să fim atenți la cronologie. Anunțul privind vizita lui Szijjarto a fost făcut în weekendul trecut. Luni, MAE a ieșit cu un comunicat la împlinirea a 10 ani de parteneriat strategic București-Chișinău, care făcea inventarul microbuzelor și grădinițelor reparate cu banii României, peste Prut. Guvernul român își exprima dezamăgirea față de situația politică din Moldova și repetă faptul că va condiționa orice ajutor de implementarea unor reforme. Deci, actuala putere de la Chișinău să-și ia gândul de la ajutoare. N-o să primească nimic. Însă…. Tot luni, dacă vă amintiți, a fost o ședință a unor miniștri la Cotroceni, după care președintele Iohannis a avut o declarație de presă. Spunea domnia sa că a discutat trei teme, iar ultima – suprinzător – era Moldova. Președintele a anunțat că România va trimite acolo medici și măști, adică material de protecție. Deci, o vizită la Chișinău pregătită în mare viteză. Sub presiunea unui eveniment: vizita lui Szijjarto în Moldova. La mai puțin de 18 ore de la anunțul președintelui, marți dimineață, pe aeroportul din Chișinău a aterizat ministrul ungar de Externe, cu ajutoare pentru bătălia cu pandemia: 100.000 de măști și 5.000 de costume de protecție. Tot marți, de la București, ministrul Aurescu l-a sunat pe omologul său de la Helsinki ca – n-o să ghiciți nici dacă vă las o săptămână de ce! – să discute despre Republica Moldova. Cu Finlanda care nici nu are ambasadă la Chișinău. Păi, ce să facă Finlanda în Moldova? Ne lămurește comunicatul MAE. România încurajează Finlanda să fie mai activă la Chișinău, dar în coordonare cu Bucureștiul. E în comunicat cuvântul coordonare, care mi se pare …. interesant. Chiar în ziua în care ministrul ungur era la Chișinău, Bogdan Aurescu l-a încurajat telefonic pe omologul finlandez să fie activ în Moldova, pornind poate de la premisa că finlandezii și ungurii vorbesc limbi fino-ugrice. Așa că, dacă moldovenii au vreo înclinare spre asta, să și-o satisfacă cu finlandezii. Să explicăm ce politică au ungurii la Chișinău? E interesant. Ungurii au acolo OTP Bank si firma Richter, care asa cum spunea ministrul Szijjarto Peter in alocuțiunea de la la Chișinău, ținută alături de Oleg Țulea, sunt lideri de piață în domeniile lor. De unde acest interes pentru Moldova? Chișinăul e o carte pe care Budapesta o poate juca în diverse partide. Cu România, de pildă, care a investit mult în Republica Moldova. Nu doar sentimental ci și financiar. Câteva miliarde bune în ultimii 30 de ani. Sunt resurse enorme puse la bătaie de statul român, care e departe de a fi bogat. Îmi place să cred că nu sunt resurse aruncate pe apa Prutului, și că statul român are un proiect realist cu Republica Moldova. De cealaltă parte, Ungaria n-a investit nimic. SUA, Japonia, Polonia au adus sute de milioane de dolari în Moldova. Japonezii sunt extrem de harnici, dar foarte discreți. Au făcut enorm pentru agricultura republicii. Cehia a finanțat un registru al vinului, de mare ajutor pentru viticultorii de acolo. Ungaria n-a cheltuit o copeică, doar speculează contextul pentru a crea diversiuni și a pune în dificultate România. De triunghiul București-Budapesta-Chișinău se mai folosește câteodată Rusia. Încă apar diverse analize pe la ..

copyright © 2024 mesagerul.ro