Una din marile dezechilibre ale economiei românești este cea provenind din importurile uriașe, mult mai mari decât ceea ce reușim să exportăm, diferența apăsând puternic pe cursul de schimb euro/leu. În 2019, România a încasat 69 de miliarde de euro din exporturi, dar a avut de achitat o factură de peste 82 de miliarde de euro, adică a trebuit să scoatem din buzunar peste 13 miliarde de euro. Un control al Curții de Conturi care a măsurat modul în care România sprijină exporturile explică parțial de ce suntem în această situație. Ce arată Curtea de Conturi: Aproximativ 40% din consilierii economici trimiși în străinătate pentru promovarea exporturilor României nu sunt angajați specializați, ci persoane detașate în cadrul MMACA (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat), fapt ce poate determina afectarea eficienței activităților suport ale ministerului;Unul din 5 consilieri economici aflați la post în rețeaua externă a ministerului, au studii cu profil tehnic sau umanist (de exemplu specializarea filologie), studii în urma cărora au obținut competențe cu relevanță limitată raportat la domeniul “comerț exterior”. Asta implică un risc semnificativ de afectare a eficacității acțiunilor de promovare a exporturilor, derulate la nivelul ministerului de resort; Nu au fost stabilite criterii clare pentru dimensionarea rețelei externe de consilieri, existând posturi în locații îndepărtate, pentru care valoarea exporturilor nu a înregistrat o dinamică care să justifice necesitatea unei funcții în acest sens;Pe fondul absenței unei analize a eficienței cheltuielilor angajate pentru funcționarea BPCE, raportat la volumul exporturilor realizate, s-au remarcat situații în care eficiența și eficacitatea cheltuielilor pentru sprijinirea exporturilor au un grad scăzut, raportat la valoarea și evoluția exportului realizat în țările în care își desfășoară activitatea aceste birouri.Evaluarea modului în care s-au realizat politicile de stimulare şi promovare a exportuluiActul normativ de aprobare a Strategiei Națonale pentru Export precum și actele normative care au reglementat activitatea instituțiilor din cadrul administrației publice centrale, conţin prevederi prin care se realizează o suprapunere a acestor atribuții, generȃnd confuzie, lipsă de coerenţă şi ȋntȃrzieri ȋn procesul decizional din domeniul promovării exporturilor;Evaluarea Programului de promovare a exporturilor (PPE) În ceea ce privește acțiunea “susţinerea financiară a unor acţiuni promoţionale organizate în ţările de reşedinţă de către birourile consilierului economic”, s-a remarcat faptul că nu a fost elaborată o metodologie de aprobare a procedurilor de selecţie şi finanţare a acestor acțiuni promoționale; Nu au fost elaborate proceduri operaționale pentru toate activitățile specifice din cadrul fiecărei acțiuni ce pot fi derulate în cadrul PPE;Abaterea procentuală între prevederile inițiale și plățile efective este semnificativă, fapt ce arată lipsa de acuratețe în programarea bugetară, una dintre cauze datorându-se numeroaselor modificări ale programelor anuale; La nivelul ministerului, nu a existat o evidență pe centre de cost a cheltuielilor și a plăților aferente contractelor derulate de minister pentru fiecare acțiune din cadrul Programului de promovare a exportului, urmărirea cheltuielilor pe centre de cost având rolul de a ajuta conducerea departamentelor de specialitate din cadrul ministerului să ia decizii corecte cu privire la eficienţa utilizării resurselor. De asemenea, nu a existat o legătură de tip cost - beneficiu între resursele solicitate prin proiectul de buget, resursele alocate prin buget şi obiectivele anuale;Situațiile financiare anuale nu au anexate rapoarte de performanţă, în care să se prezinte pe fiecare program (inclusiv Programul de promovare a exportului), obiectivele, rezultatele preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate. Totodată, la nivelul ministerului nu a existat o metodologie aprobată prin care să fie stabiliţi indicatori de monitorizare și indicatori de performanță/eficiență a Programului de promovare a exportuluiConsiliul de Export: lipsă de transparență, include societăți care nu se constituie într-o structură patronală și profesională din domeniul exportuluiDin punct de vedere al componenței Consiliului de Export, la data aprobării HG nr. 486/2004, a existat un echilibru între membrii fondatori nominalizați în acest act normativ, respective între reprezentanții instituțiilor (14 membri) și reprezentanții asociațiilor/patronatelor (13 membri), situație care nu se mai regăsește în perioada auditată, întrucât sistemul deschis al Consiliului de Export a permis creșterea numărului de membri prin votul majorității, astfel încât în această perioadă, conform proceselor verbale încheiate în urma reuniunilor CE, se regăsesc cca 12 reprezentanți ai instituțiilor publice și 21 ai asociațiilor/patronatelor profesionale. Majorarea numărului de membri s-a realizat numai ca urmare a unor hotărâri ale Consiliului de Export, fără alte reglementări legale, care să completeze HG nr. 486/2004 prin care a fost reglementată componența Consiliului de Export; La Secretariatul CE nu a existat o evidență centralizată din care să reiasă data acceptării membrilor noi în CE sau data ieșirii unora;S-a remarcat o lipsă de preocupare a ministerului, în asigurarea transparenței activității desfășurate de către Consiliul de Export, deși Direcția Generală Promovare Export din cadrul ministerului de resort, actualmente MMACA, avea obligația asigurării secretariatului Consiliului de Export conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului de Export;Lipsa de transparență în ceea ce privește modul de adoptare a deciziilor în cadrul Consiliului de Export, rezultă și din faptul că nu în toate situațiile, hotărârile luate de membrii Consiliului de Export s-au adoptat prin vot deschis, conform Regulamentului de organizare și funcționare al CE; Din componența Consiliului de Export au făcut parte și societăți care nu se constituie într-o structură patronală și profesională cu atribuții și activitate în domeniul exportului; În perioada 2014-2016, la baza proceselor verbale ale reuniunilor CE, semnate doar de co-președininții CE, nu au existat liste cu persoane (titulari sau înlocuitori care au reprezentat entitățile membre ale Consiliului de Export) și semnăturile acestora, prin care să se confirme participarea la reuniunile Consiliului de Export și totodată votul exercitat de acestea asupra hotărârilor luate;La nivelul ministerului nu a existat o bază de date cu toate structurile patronale şi profesionale naționale, cu atribuţii şi activitate în domeniul exportului, precum și cu numărul firmelor care fac parte din aceste structuri, nomenclatorul de produse exportate, alte informații relevante;În perioada 2014-2017, deși s-au aprobat prin ordine de ministru 3 scheme de ajutor de minimis, în fapt, s-au alocat fonduri și s-au derulat doar 2 scheme de ajutor de minimis:Participarea operatorilor economici sub pavilion naţional la târguri şi expoziţii internaţionale Raportat la programele anuale inițiale, privind participarea la târguri și expoziții internaționale, în perioada 2014-2017, au fost aprobate 431 de acțiuni de promovare a exportului, din care au fost realizate 168 acțiuni, rezultând un grad de realizare de 38,98%, față de anul 2014, când gradul de realizare a acțiunilor a fost de 71,43% Raportat la numărul..