​În general ignorată de comunitatea internațională, Yemen este una dintre cele mai sărace și mai greu de controlat țări din lume. Și, la fel ca Afganistanul din anii 90, această țară se poate dovedi un generator de probleme regionale și globale. Info pe scurt: Războiul civil din Yemen, declanșat în 2014, s-a amplificat prin intervenția unei coaliții condusă de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, țări nemulțumite de legăturile dintre Iran, aflat în expansiune regională, și forțele șiiților Houthi. Saudiții, conduși de prințul moștenitor Muhammad bin Salman, consideră Peninsula Arabică drept spațiul lor. Totuși, deși beneficiază de avioane moderne cumpărate de la americani, trupele coaliției anti-Houthi nu au reușit să câștige războiul care s-a transformat într-un așa-numit „quagmire”, o mlaștină din care saudiții nu mai știu acum să iasă. În acest moment, situația din Yemen este disperată. 24 de milioane de persoane, între care 12 milioane de copii, au nevoie de o formă de asistență umanitară. Asta înseamnă 80% din populația țării. La fel ca Afganistanul, Yemenul s-a dovedit a fi un mediu propice pentru radicalismul musulman, atât cel șiit- forțele Houthi au luat măsuri pentru a forța islamizarea societății conform viziunii lor- cât și sunnit. Saudiții nu sunt primii care întâmpină probleme în Yemen: în anii ’60, țara a fost considerată un adevărat Vietnam pentru Egiptul lui Gamal Abdul Nasser, care era un lider informal al lumii arabe. La sfârșitul lui martie s-au împlinit cinci ani de la declanșarea intervenției saudite în Yemen. Momentul a trecut aproape neobservat: întreaga lume este concentrată la pandemia de coronavirus. Chiar și fără această criză, însă, este puțin probabil ca știrea acestei comemorări să fi produs vâlvă. Deși impactul său de până acum a fost unul devastator, deși ar fi putut să provoace chiar și un conflict regional între Arabia Saudită și Iran și să dea peste cap piețele globale de petrol, războiul din Yemen a fost și este, în mare măsură, ignorat. Yemenul pare a fi una dintre acele țări pe care mulți din comunitatea internațională au tendința să le uite, la fel cum s-a întâmplat și cu Afganistan. Ca și Afganistanul, Yemenul e una dintre cele mai sărace și mai greu de controlat țări din lume. Și tot ca Afganistanul (cel din anii ’90), dacă este ignorată, Yemen se poate dovedi un generator de probleme regionale și globale. Războiul uitat al Primăverii Arabe Luptători Huthi din capitala Sana’a. FOTO de MOHAMMED HUWAIS/ AFP via Profimedia Images Primăvara Arabă a fost urmată de patru mari conflicte care, în ultimul deceniu, au devastat o bună parte din Orientul Mijlociu: războiul civil libian, războiul civil sirian, războiul cu Statul Islamic și războiul din Yemen. Fiecare dintre ele a atras și actori externi. În Libia s-a implicat într-o plină etapă NATO; ulterior, taberele care au intrat în conflict după răsturnarea lui Gaddafi au fost sprijinite de Turcia, Rusia, Emiratele Arabe și Egipt, financiar, cu arme, echipamente și chiar și militari. Războiul civil sirian a atras, de partea regimului Assad, Iranul și milițiile șiite aflate în orbita acestuia (în principal Hezbollah), precum și Federația Rusă, care cu doar câteva zeci de avioane a reușit să întoarcă situația în favoarea Damascului; rebelii, pe de altă parte, au primit bani, armament și uneori sprijin militar direct de la state arabe din Golf, Turcia și Statele Unite, care au și bombardat ținte guvernamentale ca represalii la folosirea armelor chimice sau la atacarea pozițiilor americane. Israel a purtat, la rândul său, o campanie de descurajare a prezenței iraniene în apropierea granițelor sale. Războiul cu Statul Islamic, grupare care a profitat de conflictul sirian pentru a câștiga teren și a-și forma o armată cu care a invadat și Irakul, a atras o coaliție internațională, condusă de Statele Unite, la care au participat zeci de alte țări. În sfârșit, războiul civil din Yemen, declanșat în 2014, la doi ani după ce dictatorul Ali Abdullah Saleh fusese silit de manifestanți să renunțe la putere, s-a amplificat prin intervenția unei coaliții arabe conduse de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, țări nemulțumite de legăturile dintre Iran, aflat în expansiune regională, și forțele șiiților Houthi. Trei dintre aceste conflicte s-au aflat, constant, în atenția Occidentului și a presei internaționale, atât din cauza brutalității lor (Siria, Statul Islamic), cât și a impactului pe care l-au avut. Libia, statul african cu cele mai mari rezerve de petrol, se află în vecinătatea Europei și este țară de tranzit și punct de pornire pentru una din cele două mari rute mediteraneene de migranți. Siria a generat criza refugiaților al cărei impact asupra politicilor europene se simte și acum. În sfârșit, Statul Islamic a reprezentat o amenințare extrem de serioasă, atât pentru Orientul Mijlociu, cât și pentru Occident, care după căderea Mosulului, în vara lui 2014, nu a mai putut ignora brutalitatea acestei grupări pe care Barrack Obama o descrisese, ironic, la un moment dat drept o “echipă de rezerve”. Războiul din Yemen, pe de altă parte, a fost în bună măsură ignorat. Țara este prea săracă, prea departe de Europa, iar rezervele sale de petrol nu prea contează. În plus, s-a considerat că Yemenul este în „curtea” saudiților, iar odată ce aceștia s-au implicat în război, mulți au preferat să se uite în altă parte, de frică să nu-i supere. La izbucnirea războiului, Yemenul era deja cea mai săracă țară arabă; conflictul a generat, însă, și cea mai severă criză umanitară din lume. Iadul de la Marea Roșie Protest în Marea Britanie împotriva implicării Arabiei Saudite în Yemen. FOTO de Stephen Chung/LNP via Profimedia Images Situația din Yemen este disperată. 24 de milioane de persoane, între care 12 milioane de copii, au nevoie de o formă de asistență umanitară. Asta înseamnă 80% din populația țării. Aproape 12 milioane au nevoie urgent de alimente. Peste două milioane sunt afectate de o epidemie severă de holeră. Aproape cinci milioane au fost forțate să se refugieze intern. Iar toate acestea sunt statistici ale ONU. Se moare de foame, de boală, din lipsa serviciilor medicale, din cauza infestării apei și lipsei acesteia (li se termină rezervele), milioane de copii nu au acces la educație. Se moare și în urma bombardamentelor aeriene și de artilerie, a atentatelor sinucigașe, a luptelor dintre facțiuni care au ucis numai acestea peste o sută de mii de persoane de la declanșarea războiului până în prezent. Actualul conflict a izbucnit în toamna lui 2014, când milițiile Houthi aflate în zona muntoasă din nordul Yemenului au năvălit către sud și au ocupat capitala Sana’a, pe fondul nemulțumirilor generate de tranziția lentă de după răsturnarea fostului președinte, Ali Abdullah Saleh. Houthi sunt o mișcare politică islamistă a za..