Mesagerul.ro

Pentru patrie, La mulţi ani!

Pentru patrie, La mulţi ani!

 Ziua Naţională a României a devenit un sistem de referinţă pentru toţi românii de pretutindeni. Cel puţin îmi place să cred acest lucru cu toată fiinţa mea. De-a lungul vremii au fost atâtea discuţii legate de stabilirea Zilei Naţionale a României. Această zi minunată şi sfântă coincide în mod fericit cu Unirea de la 1 Decembrie 1918. Sunt mândru de înaintaşii noştri, de ctitorii şi corifeii neamului românesc, care indiferent de încercările istorice au ştiut să menţină steagul continuităţii pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Toţi cei care-au venit pe aceste pământuri în calitate de turişti, cu bună pace, au fost primiţi cu braţele deschise de acest popor ospitalier, concesiv, talentat, harnic şi destoinic. Există „lupi”, „vulpoi”, „şerpi”, trădători şi alte „animale sălbatice”, care se ascund în umbrele vieţii pentru a încălca legea. Viclenii stau în aşteptare, pentru că râvnesc la bogăţiile intelectuale sau la cele ascunse în „pântecele” acestor pământuri udate cu sângele nevinovat al străbunilor. Dincolo de toate frământările naţionale, care au supus România la tot felul de încercări după momentul ‘89, unităţi de profesionişti, de români adevăraţi, consecvenţi şi tenace veghează la ordinea şi nemurirea ţării! Prin „venele” lor spirituale curge sângele sacru al înaintaşilor şi o MISIUNE nobilă ,,transmisă din generaţie în generaţie”, cu „limbă de moarte”, ca un clopot de alarmă. Nu trebuie confundat patriotismul cu greutăţile economice şi politice ale unei ţări. Cred că patriotismul, în zilele noastre, este o chestiune de atitudine, de conservare a valorilor neasemuite lăsate nouă moştenire de „luminătorii” neamului românesc. Dacă ne tot plângem ca nişte babe pe marginea drumului, normal că ne moare patriotismul şi devenim hulitori. Mihai Viteazul nu s-a plâns; Mihai Eminescu se pare că a murit otrăvit cu mercur pentru că a luat atitudine faţă de situaţia din Transilvania; Henri Coandă a studiat în Franţa şi-a lăsat moştenire României nenumărate invenţii şi inovaţii; Constantin Brâncuşi a donat statului român toate creaţiile sale, iar exemplele ar putea continua la nesfârşit. Marile personalităţi au purtat în suflet „flacăra” aceea nevăzută a patriotismului românesc, care înmagazinează în ea toate sacrificiile umane săvârşite de înaintaşii noştri. Românii sunt oameni paşnici. Cu greu se transformă în revoluţionari! Nu dau prea mare importanţă revoltelor. Suntem un popor credincios, cu frică de Dumnezeu. Ne complacem într-o lentoare spirituală apatică. Acceptăm tacit să-şi asume „cineva” responsabilităţile majore. Suntem scindaţi în grupuleţe şi „bisericuţe”. Suntem buni de gură! Comentăm de pe margine, dar nu „coborâm în arenă” pentru a lupta. De frică, din comoditate. După ce ne săturăm, ne luăm „tălpăşiţa” şi plecăm în altă ţară. Problema e că sunt foarte mulţi oameni de bine în România, care gândesc la fel, stau deoparte sau pleacă în străinătate, pentru că nu reuşesc să se constituie într-o FRĂŢIE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI. Această FRĂŢIE ar putea lua atitudine în vederea relansării economiei româneşti. Intervenţiile oamenilor, bine pregătiţi din punct de vedere profesional, cu conştiinţă şi talent ar putea descătuşa inteligenţa autentică românească, care momentan se află în stare latentă sau în expectativă. Trebuie să existe mai multe soluţii, oferite şi de alţi români de bine din diasporă, pentru a ieşi din „carcera” supravieţuirii de subzistenţă a românilor din ţară. Ne-am săturat să stăm în faţa străinătăţii cu capul plecat şi depersonalizat, ca şi „ghiocelul” abia ieşit de sub zăpadă sau să ne apostrofeze inculţii.Coloana infinitului din noi, românii, nu trebuie să se frângă niciodată! „UNIREA FACE PUTEREA” ŞI-N EA CONSTĂ NEMURIREA NOASTRĂ! Certaţi-vă şi bateţi-vă în lupta ideatică, dar nu vă certaţi pentru ca al treilea, străinul „carevasăzică”, să câştige fără niciun efort. Feriţi-vă de prostie ca de: mere acre, ciumă, apă şi foc. Pentru patrie, La mulţi ani! 

copyright © 2022 mesagerul.ro