Mesagerul.ro

Când vor crește din nou prețurile la petrol

Când vor crește din nou prețurile la petrol

Coronavirusul a dat peste cap situația din domeniul petrolier. Editorialistul Alexandr Sobko este de părere că în aceste circumstanțe există oportunitatea ca Rusia, OPEC și SUA să ajungă la un numitor comun, dar nu exclude și probabilitatea unui scenariu mai sumbru.Un editorial de Alexandr Sobko Discuțiile privind prețurile viitoare la petrolul sunt încă de actualitate. Desigur, acum, în condițiile unei prăbușiri a cererii, prețurile nu reflectă niciun echilibru între ofertă și cerere. Și, în multe privințe, sunt determinate (dacă sunt în general cumva motivate) de dorința cumpărătorilor de a-și umple depozitele la prețuri absolut de chilipir, întrucât costul curent al petrolului nu acoperă nici chiar costurile de exploatare pe termen scurt pentru mulți producători. © Sputnik / Рамиль Ситдиков Va rezista oare piața? Norvegia vrea să crească producția de petrol - detalii Estimările privind scăderea cererii globale variază mult. Până nu demult, prognozele pentru aprilie se așteptau la o scădere de 15-20 de milioane de barili pe zi, adică aproximativ 15-20% din consumul mondial zilnic. Acum se vorbește despre 25 de milioane. În acest context, se discută deja pentru câte săptămâni sau luni vor fi suficiente spațiile de depozitare, a căror umplere permite cel puțin oarecum să fie menținute prețurile și să „lege” tot petrolul produs. Există toate motivele pentru a crede că nu există niciun motiv să vorbim despre un război al prețurilor și o creștere serioasă a producției de petrol (care a fost anunțată de unii producători după prăbușirea „acordului OPEC+”). În plus, va fi dificil să se vândă aceste volume suplimentare și, în general, în circumstanțele actuale, acești pași sunt nelalocul lor. În același timp, este imposibil să ne așteptăm la o scădere instantanee a volumelor de către producători. Undeva, participanții păstrează cota de piață, undeva nu pare ușor să oprească procesele tehnologice. Până acum, din partea ofertei a reacționat cumva cei din domeniul petrolului de șist: numărul de platforme de foraj din SUA a scăzut imediat cu 40 de unități (de la 664 la 624) pe săptămână. Totuși, aici efectul asupra producției nu este imediat evident. Arabia Saudită a anunțat deja exportul în mai a mai mult de 600 de mii de barili pe zi - acest lucru ar putea fi un element de negociere, deoarece concluzia unui nou acord între cei mai mari producători de petrol este încă ”în culisele” ordinii de zi. © Sputnik / Алексей Никольский Convorbire telefonică între Putin și Trump: Ce au discutat cei doi șefi de stat Motivele prăbușirii „acordului OPEC+” sunt discutate din ce în ce mai puțin. Coronavirusul a amestecat cărțile de joc. În acest context, nu este deja atât de ușor să înțelegem cine avea dreptate, cine era de vină și, iar principalul - acest lucru deja nu mai este atât de important. Este clar că o astfel de scădere a cererii pe care o vedem acum (iar la începutul lunii martie, reamintim, Arabia Saudită a insistat asupra restricțiilor suplimentare de 1,5 milioane de barili pe zi, care au distrus acordul), nu ar putea fi compensată de nicio înțelegere. Cu toate acestea, problema stabilizării pieței petrolului este oricum pe ordinea zilei. Și - parțial, într-un mod paradoxal - noul acord între cei mai mari producători devine, poate, chiar mai relevant decât în ​​urmă cu o lună. Doar pentru că altfel nu este posibilă îndreptarea prețurilor într-un timp scurt.© Sputnik / Сергей Лескеть ”Suferință cumplită”: Industria de șisturi, în cădere liberă Estimări simple: fie ca în două luni să se pompeze în spațiile de depozitare aproximativ două miliarde de barili „în plus” (să zicem, 20 de milioane pe zi timp de 50 de zile - în principiu ar trebui să existe suficient spațiu). Aceasta înseamnă o producție suplimentară de aproximativ trei milioane de barili zilnic pentru anul următor. Și aceasta în condițiile foarte optimiste ale cererii complet restabilite și a volumelor de producție limitate înainte de criză (în conformitate cu acordul OPEC+). Din cele relatate mai sus, este clar de ce în versiunea de bază - adică fără „lebăda albă” sub forma unui acord global între producătorii de petrol - observatorii văd o redresare foarte lentă a prețurilor (sunt prognozate prețuri de 40 de dolari pentru un baril până la sfârșitul anului), chiar dacă măsurile de carantină vor înceta în săptămânile următoare. Cum vor evolua evenimentele? În teorie, avem două opțiuni. În primul rând, „mâna invizibilă a pieții”, care conduce la volatilitatea prețurilor pe o gamă largă, atunci când supraproducția și prețurile mici sunt înlocuite cu reducerea proiectelor investiționale și de deficit. Și o altă opțiune ar fi mecanismele de reglementare în cadrul OPEC, OPEC+ sau chiar o coaliție mai largă. © Sputnik / Алексей Дружинин Legea muschetarilor sau de ce s-a întrunit summitul G20 Ceea ce am discutat recent - ca scenariu dezirabil, dar totuși ipotetic, devine din ce în ce mai realizabil. Reamintim că, luni, Vladimir Putin și Donald Trump au convenit în cadrul conversației telefonice asupra consultărilor pe piața petrolului prin intermediul miniștrilor energiei. Iar industria petrolieră din Texas a cerut Comisiei Căilor Ferate (de fapt, este autoritatea de reglementare a pieței petroliere a statului, așa cum a fost istoric) să ia în considerare restricțiile privind extragerea aurului negru. Într-adevăr, amploarea șocului din cauza scăderii cererii este fără precedent. Prețurile la petrol au ajuns la nivelul sfârșitului ani..

copyright © 2024 mesagerul.ro