Mesagerul.ro

Care este cauza pierderilor mari de echipament militar ale părții armene?

Care este cauza pierderilor mari de echipament militar ale părții armene?

În timpul ostilităților din Karabahul de Munte, în comunitatea de experți și în spațiul media, au apărut discuții privind eficacitatea armelor fabricate în Rusia, pe care le avea în dotare armata armeană. Sputnik a încercat să afle dacă este vorba de arme sau despre instruirea personalului și organizarea apărării. Astăzi, există tentative izolate de a justifica înfrângerea părții armene prin «inutilele» avioane multirol Su-30SM, «oarbele» sisteme de rachete antiaeriene S-300, prin «ineficientele» sisteme electronice de luptă și tancurile «cu sistem greșit»,  de fabricație rusă. De parcă partea armeană nu ar fi achiziționat niciodată arme din țări terțe (de exemplu, radarele indiene Swathi), iar trupele azere ar fi fost înarmate exclusiv cu modele israeliene și turcești (cum ar fi «Bayraktar»), care au și determinat «marele punct de cotitură». © AFP 2020 / BIROL BEBEK Турецкий дрон Bayraktar TB2 Discursul general: Karabah va ajusta furnizarea armelor rusești către aliați și parteneri. Schemele bombastice ale unui astfel de raționament maschează gafele strategice ale conducerii politico-militare și concurența acerbă pe piața mondială a armelor. Este mai oportun să ne întoarcem la realitate. © Ruptly / Минобороны России / МЧС России Mulțumim Rusiei: În Karabah se redeschid școlile și spitalele - Video Moscova a acordat mai multe împrumuturi militare Armeniei.  Respectiv, construcția militară ulterioară reprezintă deja problema părți armene. În cazul în care sistemele de apărare antiaeriană S-300, fabricate de Rusia, au participat totuși la acțiunile militare din Karabah, și au avut de suferit din cauza lipsei unui sistem antiaerian de apărare fiabil (eșalonat), atunci radarele indiene contra-baterie Swathi, menționate anterior, care au costat 40 de milioane de dolari, nu au lăsat urme de activitate. Dar ele ar fi trebuit, conform adnotării comerciale, să detecteze focurile de mortiere la o distanță de până la 20 km, de artilerie – până la 30 km și de rachete – până la 40 km (fiecare instalație ar fi trebuit, să fie în stare să urmărească până la șapte  ținte simultan). Este posibil ca militarii respectivi să nu fi reușit să se familiarizeze deplin cu noile radarele. Pregătirea specialiștilor armeni pare a fi o verigă slabă și ..

copyright © 2024 mesagerul.ro