„Nu se poate renunța la sistemul financiar actual în lipsa unui concept alternativ funcțional, dar poate fi îngrădită lăcomia băncilor, nu se poate renunța la sistemul de securitate, dar pot fi limitate abuzurile lui”BUCUREȘTI, 23 mai - Sputnik, Dragoș Dumitriu. În deschiderea recentei reuniuni ”Cum va arăta lumea după pandemie?”, organizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și de Rețeaua Universităților de la Marea Neagră (video-conferință), fostul președinte al României, Emil Constantinescu a susținut un discurs de excepție. © AP Photo / Christian Lutz Care va fi viitorul UE după criza coronavirusului și ce tabără va alege România? Da fapt, este una dintre cele mai interesante și complexe analize ale situației create pe plan mondial – ”Criza sanitară mondială” - și a urmărilor acestei premiere pentru lumea modernă. Inclusiv urmări în plan subtil. Președintele Constantinescu pune în evidență ”șansa istorică pentru un nou proiect politic global” și, atenție, ”cu accent pe Responsabilitatea mediului academic”. Este un discurs amplu, care merită vizionat (înregistrarea la finalul articolului) sau citit integral. Acum vom reproduce doar câteva pasaje. În primul rând, președintele pornește de la premisa că, dacă vrem să înțelegem cum va arăta lumea după pandemie ”ar trebui mai întâi să înțelegem prezentul pe care-l trăim și să învățăm din lecțiile trecutului apropiat”. Astfel, în paralel cu evidențierea responsabilității personale a oamenilor ”s-a putut vedea mediocritatea liderilor politici, ineficiența sistemului economico-financiar bazat pe obținerea profitului, în rezolvarea problemelor de sănătate publică, limitele științelor medicale, ale științei în general, precum și riscurile unor tehnologii scăpate de sub control”. O critică inedită, clară și curajoasă, a SISTEMULUI Pe de altă parte, Emil Constantinescu subliniază că după ambele crize premergătoare – a ”globalizării terorismului, începând cu 11 septembrie 2001” și criza financiară din 2004-2009 – s-a spus, cum se spune și în actuala criză, că  ”lumea nu va mai fi la fel”. ”Dar experiența postcriză a arătat că lumea a rămas aceeași, iar, în timp, lucrurile chiar s-au înrăutățit”, spune președintele, formulând o critică directă asupra strategiei (NATO și SUA, n.n.): ”Acțiunile represive după atentatul din 11 septembrie nu au pus capăt terorismului; din contră, mișcările teroriste s-au intensificat, pentru că soluțiile s-au rezumat la intervenții militare externe și la intensificarea măsurilor de securitate pe plan intern și nu la un efort general pentru  crearea unei culturi a păcii”. De asemenea, Emil Constantinescu pune cu curaj verdictul și în cazul crizei financiare: ”Efectele dezastruoase ale crizei economice din 2004-2009, provocată de politicile bancare nesăbuite nu au fost suportate de bănci și de sistemul financiar bancar care a jucat un rol esențial în propagarea sa”. © AP Photo / Dake Kang Globalizarea moare nu doar în economie, dar și în mințile oamenilor ”Agențiile de rating nu au fost decredibilizate și învinuite iar sistemul existent a continuat neperturbat, creând astfel premisele unor crize similare în viitor - cetățenii trădați de administrație au fost cei care au avut de suferit, fiind obligați să suporte costurile crizei”, spune președintele. Iar o primă concluzie extrem de curajoasă, mai ales în contextul atitudinii din spațiul politic românesc este: ”Complexul militar-industrial, leadershipul – politic, sistemul financiar s-au dovedit incapabile de a face față acestor crize. Nu ne putem aștepta să o poată face astăzi”. Extrapolând o reflecție a lui Albert Einstein - ”o criză nu poate fi soluționată de către cei care au cauzat-o”, președintele Constantinescu spune: ”Sunt convins că atât timp cât politica și administrația sunt dominate de mediocritate și populism, iar mediul economic este axat strict pe maximizarea profitului, îi revine mediului academic obligația de a formula o strategie care să protejeze omenirea, cetățenii și democrația deopotrivă și să controleze cum progresul tehnologic și cercetarea biomedicală pot asigura binele limitând efectele negative”. Deci, Emil Constantinescu, propune o implicare reală, decisă și o responsabilizare a mediului academic! ”Guvernele actuale, obsedate de respectarea reglementărilor de prevenire a răspândirii virusului și de restricțiile bugetare, văd copacii, dar nu mai văd Pădurea - a venit vremea ca mediul academic și oamenii de știință să se angreneze într-o dezbatere asupra viitorului societății umane”, spune președintele. De asemenea, Emil Constantinescu spune că ”într-o lume a globalizării, când principalii actori sociali sunt interesați doar de atingerea unor țeluri care corespund propriilor interese”, singura voce critică poate fi cea ”a mediului academic, care poate fundamenta o analiză capabilă să abordeze problemele economice, sociale, culturale, educaționale, morale în conexiunea lor”. ”Criza sanitară mondială și măştile ei” Acum, iată câteva idei principale – pentru că, așa cum menționam, excepționalul discurs merită vizionat sau citit integral.  - ”În contextul actual al manipulării opiniei publice de grupuri financiare, vizibile sau oculte, și degradării climatului social, reprezentanții de vârf ai mediului academic contemporan nu pot fi jucători, dar sunt chemați să fie antrenori și arbitri ai jocului politic”. © Sputnik / Илья Питалев Putin a vorbit despre relația dintre suveranitate și globalizar..