Mesagerul.ro

O zi la Baikal: de ce trebuie să zburăm în Bureatia până la topirea gheții

O zi la Baikal: de ce trebuie să zburăm în Bureatia până la topirea gheții

Cu ne poate surprinde Baikalul, cel mai adânc lac din lume, loc care trebuie să fie vizitat de orice amator al turismului.MOSCOVA, 28 mar – Sputnik, Irina Ovcinnikova. Când se vorbește despre Baikal, deseori se face referire la Irkutsk, Listveanka, insula Olhon. Însă cea mai mare parte a malului celui mai adânc lac din lume se află în Republica Bureatia. Aici intrarea în mare, localnicii așa numind Baikalul, este drept, cu plaje de nisip și golfuri, unde apa se încălzește până la 25 de grade. Însă și sub gheață lacul are o priveliște care merită admirată. De ce Baikalul este zgomotos iarna ca un tren, a ce misroase vara, cum se face corect “burhan” și unde pot fi găsiți copaci de afine, aflați în materialul RIA Novosti. Gheață transparentă și spiritul locului “Mulți au văzut poze cu gheața curată și transparentă a Baikalului și cred că așa este peste tot, însă nu este adevărat – relatează angajatul unei firme turistice locale, Valentin. De obicei ea, asemenea uscatului din jur, e acoperită cu straturi de zăpadă, iar gheață se vede doar acolo unde stratul este suflat, de cele mai dese ori, în partea de nord a lacului”. © Sputnik / Ирина Овчинникова Zăpada pe lacul Baikal Valentin adaugă că luciul și transparența gheții se datorează apei calde care se prelinge pe suprafață. Acest efect nu durează mult, însă e suficient pentru o sesiune foto. Nu plecăm după niște imagini frumoase, iată de ce ne îndreptăm spre Sud, în satul Tanhoi. © Sputnik / Игорь Онучин Șoseaua de-a lungul lacului Baikal Drumul din Ulan Ude durează peste două ore și trece printre treceri montane în vârful cărora se obișnuiește recurgerea la “burhan” – aducerea darurilor spiritului locului. De fapt, asta presupune aruncarea unei monede, bomboane sau chiar stropirea pământului cu apă. „E o parte a vechii tradiții șamanice, ne explică ghidul Darima, însă este respectată des de budiști, ortodocși și chiar atei. Clima aspră (puternic continentală, adică iarna e -40, iar vara +40) parcă te-ar forța să te asiguri printr-o mică ofrandă”. O astfel de sinteză între religie și credință în misticism se observă peste tot. „Mai întâi plecăm cu o problemă la șaman, apoi la lama, apoi și la preot pentru a fi siguri că se rezolvă”, spun localnicii zâmbind. Timpul se scurge neobservat și iată că ni se arată Baikalul. Acum drumul nostru trece de-a lungul liniei țărmului, însă suntem despărțiți de lac de calea ferată – faimoasa magistrala Transsiberiană. © Sputnik / Игорь Онучин Calea ferată transsiberiană, de-a lungul lacului Baikal “Îi sfătuiesc pe turiști să vină cu avionul în Ulan și să călătorească cu trenul pe la Sudul Baikalului spre Irkutsk (sau invers). Neapărat ziua, nu noaptea!”, subliniază Darima. El a mai specificat că vara, în timpul unei astfel de călătorii, este important să avem geamul deschis: aerul miroase a castravete proaspăt și un pic a pepene roșu. Miraje și movile Ne oprim la mal și mergem pe gheață, adâncindu-ne într-o zăpadă de 30 de centimetri. © Sputnik / Ирина Овчинникова Malul Baikalului iarna La un moment dat ai senzația că aici e un câmp perfect plat, de existența Baikalului ne conving movilele de sub picioare. Mormanele de zăpadă ajung aici uneori până la zece metri. Ghețarii uriași sunt ca niște felii de tort, iar la tăietură se observă mai multe straturi: turcoaz, transparente, tulbure. Sclipesc - am avut noroc de o vreme cu mult soare. De fapt, nu e vorba doar de noroc: în Bureatia cerul senin ține peste 300 de zile pe an. © Sputnik / Кирилл Шипицин Gheața de pe lacul Baikal Există la Baikal și miraje – datorită refracției deosebite a lumii, malul opus pare mai apropiat decât în realitate. Unii spun că această iluzie a dus în eroare câțiva călători. Unul a crezut că distanța până la Listveanka nu e mai mare de 4-5 kilometri. Nici nu a vrut să-i creadă pe cuvânt pe localnici, care i-au explicat că în realitate e vorba de o distanță de zece ori mai mare. A plecat pe gheață, a pornit un viscol, s-a rătăc..

copyright © 2024 mesagerul.ro