Românii stau acasă… literalmente: Aproape toți românii dețin o locuință, dar dimensiunea spațiului lasă de dorit. Suntem pe primul loc în UE

Peste 94% din populația României trăia în 2024 într-o locuință proprietate personală, conform celor mai recente date publicate de Eurostat joi. Acest procent situează România pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește deținerea locuințelor, departe peste media europeană, care se situează la 68,4%.La nivelul Uniunii Europene, mai mult de două treimi dintre locuitori dețin locuința în care trăiesc, însă procentul este în scădere ușoară față de 2023, când se înregistra 69,1%. În România, ponderea celor care trăiesc în case proprii a scăzut de la 95,6% în 2023 la 94,3% în 2024, continuând totuși să fie impresionant de ridicată comparativ cu majoritatea statelor membre. În 2020, peste 96% dintre români trăiau în locuințe proprii, arată datele Eurostat.





Alte state cu un nivel ridicat de proprietate a locuințelor includ Slovacia (93%) și Ungaria (92%). În schimb, Germania se află la coada clasamentului: 53% dintre germani locuiesc în locuințe închiriate, urmată de Austria (46%) și Danemarca (39%).Analiza Eurostat arată că, în 2024, puțin peste jumătate din populația UE (51%) locuia într-o casă, iar 48% într-un apartament. Casele sunt predominante în două treimi dintre statele membre, cu Irlanda în frunte, 90% dintre locuitori trăind în case. Ţările de Jos și Belgia au câte 77% dintre locuitori în case, iar Croația 76%. La polul opus, apartamentele sunt cele mai comune în Spania (65%), Letonia (64%) și Malta (63%).Dimensiunea medie a locuințelor în UE, măsurată în camere per persoană, era de 1,7 camere în 2024. În România și Slovacia, media este de doar 1,1 camere per persoană, una dintre cele mai mici din UE. Totodată, România înregistrează cel mai mare procent de locuințe aglomerate, 41%, urmată de Letonia (39%) și Bulgaria (34%). În schimb, Cipru (2%) și Malta (4-5%) se află la polul opus, cu cele mai puține locuințe aglomerate. La nivel european, 17% dintre locuitori trăiau în locuințe aglomerate în 2024, în scădere față de 19% în 2010.Specialiștii subliniază că rata ridicată a proprietății în România se datorează în mare parte moștenirilor istorice și legislației care a facilitat privatizarea locuințelor după 1990. Totodată, lipsa unei piețe puternice a închirierilor și accesul limitat la credite ipotecare pentru tineret contribuie la menținerea acestui fenomen.


România rămâne astfel un exemplu în UE pentru nivelul ridicat de deținere a locuințelor, însă provocările legate de dimensiunea și aglomerarea acestora rămân vizibile, iar viitorul va impune politici pentru locuințe mai spațioase și mai accesibile pentru toate categoriile de populație.