Afacerea pesticidelor interzise se joacă la nivel înalt în România, cu sprijin politic și actori japonezi

Deşi Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins cererea Ministerului Agriculturii și a unor entități private de suspendare a efectelor hotărârii Curții de Apel Cluj din 18 martie 2025, confirmând astfel că pesticidele neonicotinoide rămân interzise în România, miza economică a neonicotinoidelor pare a fi una cu implicaţii adânci şi transnaţionale.SUMITOMO CORPORATION, grupul japonez care profită de pe urma pesticidelor interziseSUMITOMO CORPORATION a fost înființată în 1919 și este o companie membră a Grupului Sumitomo. Aceasta este una dintre cele mai mari companii de comerț general din Japonia şi este prezentă pe piața românească prin subsidiara Summit Agro România, parte din rețeaua Sumi Agro Europe, un grup de companii active în domeniul agrochimic și deținut de corporația japoneză. Din 1997, Summit Agro furnizează produse pentru protecția plantelor, inclusiv substanțe controversate precum neonicotinoidele, în ciuda restricțiilor impuse la nivel european.În mod particular, clothianidin, un neonicotinoid interzis în UE pentru utilizarea în aer liber din 2018, este unul dintre produsele asociate atât cu Bayer CropScience (un concern cu sediul la Leverkusen, Germania, care activează şi în România), cât și cu Sumitomo Chemical — entități afiliate direct sau indirect SUMITOMO CORPORATION. În România, aceste substanțe sunt distribuite prin rețele precum ALCHIMEX SA și Alcedo SRL, companii în care figurează administratori japonezi și unde SUMITOMO CORPORATION apare printre asociați. Prezența și influența japonezilor în această industrie sunt greu de ignorat, în condițiile în care Ministerul Agriculturii continuă să acorde derogări anuale pentru pesticide interzise, în contradicție cu legislația europeană.Deciziile publice privind sănătatea și mediul par a fi modelate de interese comerciale globale, nu de nevoile cetățenilor români. Într-un context în care 89% dintre români se declară împotriva alimentelor tratate cu pesticide toxice, iar instanțele încep să blocheze autorizațiile emise ilegal,  legăturile dintre corporația japoneză și afacerile cu neonicotinoide din România par a fi un exemplu clasic de globalizare a riscurilor, în care câștigurile sunt private, dar consecințele colective.Japonezii, în umbra companiilor din RomâniaCele trei companii – Alchimex SA, Alcedo SRL și Naturevo SRL – sunt profund interconectate prin structura acționariatului și prin componența echipelor de conducere, formând o rețea strâns legată în jurul unor persoane și entități care activează în industria produselor chimice agricole din România, cu legături directe cu capitalul japonez.Alchimex SA, implicată în dosarul ajuns pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție privind interzicerea pesticidelor neonicotinoide, este controlată aproape integral (99,99%) de Alcedo SRL. Din conducerea sa fac parte Claudiu Cringus, Dan Ștefan Cringus, Gabriela Elena Rizescu, Roxana Florentina Grosu și Takeshi Yoda – persoane implicate și în conducerea celorlalte companii din rețea.Alcedo SRL, înființată în 1991, are ca obiect de activitate comerțul cu produse chimice și este deținută în proporție de 93,61% de Sumi Agro Europe Ltd și 6,39% de Sumitomo Corporation, ceea ce indică influența directă a conglomeratului japonez. În conducere apar nume precum Tomoyuki Yoden, Hironori Miyazaki, Gabriela Elena Rizescu și Takeshi Yoda, toți cu legături clare cu acționarul majoritar din Japonia.Naturevo SRL este deținută la rândul său de Alcedo SRL, iar conducerea îi reunește pe Gabriela Rizescu, Cristina Corina Miculescu și Takeshi Yoda, aceleași persoane care gestionează și celelalte două firme, ceea ce întărește ipoteza unei structuri de control coordonate în jurul intereselor comerciale comune.Din punct de vedere financiar, în anul 2023, Alchimex SA a avut o cifră de afaceri de peste 18 milioane lei, cu un profit net de peste 3 milioane și 66 de angajați. Alcedo SRL a înregistrat o cifră de afaceri de peste 122 milioane lei și un profit net de peste 6 milioane, cu 272 de angajați. Naturevo SRL, deși a avut pierderi de 1,7 milioane lei, a rulat peste 35 de milioane lei și a avut 112 angajați. Aceste date arată că cele trei companii nu doar că sunt conectate prin conducere și acționariat, ci formează și un pol economic semnificativ.Controlul capitalului de către Sumitomo prin Sumi Agro Europe sugerează o structură de influență economică bine consolidată, cu implicații directe în politicile și practicile privind utilizarea pesticidelor în România. Aceste conexiuni ridică întrebări legitime despre modul în care interesele comerciale ale unei corporații internaționale se pot intersecta cu deciziile de reglementare internă în domeniul agriculturii și protecției mediului.Sumitomo Corporation, controverse la nivel mondialSumitomo Corporation, prin intermediul subsidiarei sale Sumitomo Chemical, se află în centrul unor controverse internaționale legate de utilizarea pesticidelor neonicotinoide, în special a substanței active clothianidin. Aceste controverse au atras atenția atât presei internaționale, cât și a organizațiilor de mediu, aducând la lumină impactul acestor substanțe asupra ecosistemelor și sănătății umane.În 2018, Comisia Europeană a restricționat utilizarea a trei neonicotinoide, inclusiv clothianidin, permițându-le doar în sere permanente, din cauza riscurilor pentru albine. Sumitomo Chemical și Sumitomo Chemical Agro Europe au contestat această decizie, susținând că evaluarea riscurilor efectuată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) s-a bazat pe un ghid neadoptat oficial și considerat prea conservator de către unele state membre. Compania a argumentat că decizia Comisiei Europene este neștiințifică și inconsistentă, ignorând studii științifice furnizate de Sumitomo  Totuşi, organizații precum Greenpeace și Pesticide Action Network Europe au criticat Sumitomo pentru producerea și promovarea pesticidelor considerate periculoase pentru mediu și sănătate. Sumitomo este membru al CropLife International, o asociație care reprezintă marii producători de pesticide, și a fost inclusă în lista companiilor care obțin venituri semnificative din vânzarea de pesticide cu risc ridicat.  De exemplu, Regulamentul european (CE) nr. 1107/2009, care a intrat în vigoare în 2011, stabilește ce pesticide și alte produse agrochimice pot fi comercializate în Uniunea Europeană. Totodată, Un regulament conex, Regulamentul (UE) nr. 540/2011, cuprinde o listă a substanțelor active aprobate în UE care au fost clasificate ca „nepericuloase” pentru oameni și mediu. Flumioxazin a fost inițial adăugat pe această listă în 2003. Sumitomo a început, în 2013, procedura de solicitare a reînnoirii autorizării pentru utilizarea flumioxazinului în țările europene. Începând cu 2003, UE a prelungit de șase ori aprobarea flumioxazinului, în ciuda obiecțiilor formulate în fiecare an de raportorii Parlamentului European. Reprezentanții Sumitomo Chemical Europe au făcut lobby pe lângă membrii parlamentului pentru a sprijini prelungirea perioadei de aprobare a flumioxazinului.Un studiu publicat în 2019 de National Geographic, „How the world’s most widely used insecticide led to a fishery collapse” a evidențiat legătura dintre utilizarea neonicotinoidelor și colapsul pescuitului în Japonia. Introducerea acestor substanțe în 1993 a coincis cu o scădere de 83% a biomasei zooplanctonului în lacuri, afectând populațiile de pești precum anghila și smeltul. Cercetătorii au concluzionat că neonicotinoidele au avut un impact semnificativ asupra lanțului trofic acvatic.Totodată, studiul „Neonicotinoids disrupt aquatic food webs and decrease fishery yields”, publicat în Science arată că neonicotinoidele afectează negativ polenizatorii. Pe măsură ce cercetările s-au extins, a devenit clar că acești insecticizi utilizați la scară globală afectează direct și alte componente ale ecosistemelor, inclusiv vertebratele. De asemenea, aceste substanțe au efecte indirecte asupra speciilor prin intermediul cascadelor trofice. De la începutul aplicării neonicotinoidelor pe terenurile agricole, în anii 1990, biomasa de zooplancton a scăzut drastic într-un lac japonez înconjurat de astfel de culturi. Această scădere a dus la modificări ale structurii rețelei trofice și la colapsul a două specii de pești de apă dulce, exploatate comercial. Autorii susțin că asemenea dinamici sunt, cel mai probabil, larg răspândite.Controversele legate de Sumitomo Corporation și utilizarea pesticidelor neonicotinoide reflectă tensiunile dintre interesele economice ale greilor din industria agrochimică și preocupările pentru protecția mediului și sănătatea publică. Deși compania susține siguranța produselor sale, numeroase studii și organizații de mediu atrag atenția asupra riscurilor asociate cu aceste substanțe.