„Afaceristul” din Viile Tecii, acuzat de evaziune fiscală, dar scăpat de prescripție, obligat de Curtea de Apel Cluj să achite prejudiciul adus statului

Faptele pentru care Mircea Cârdei a fost trimis în judecată au fost comise în 2012 și 2013, pe când firma sa, Iucard Exim SRL, figura cu sediul în județul Mureș, după ce l-a mutat din Bistrița-Năsăud. În 2013, Cârdei a înstrăinat SRL-ul unor alte persoane, extrem de sărace, fără însă a-i preda acesteia toate actele societății. În același an, inspectorii fiscali din Mureș au efectuat o serie de verificări cu privire la Iucard Exim SRL și au ajuns la concluzia că activitatea comercială derulată de firmă a fost de fapt una fictivă.Totodată, au stabilit că firma a prejudiciat bugetul general consolidat al statului cu aproape 141.000 lei, din care circa 63.400 lei reprezentau impozit pe profit, iar aproximativ 77.300 lei – TVA.Cei de la ANAF au depus plângeri penale abia în 2017 și 2018.A fentat statul de câteva zeci de mii de leiÎn 2022, la finalizarea cercetărilor efectuate de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, a fost reținut un prejudiciu de puțin peste 76.000 lei, reprezentând impozit pe profit şi TVA, iar Cârdei a fost trimis în judecată, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud.“Urmare a controlului efectuat de DGRFP Brașov, AJFP Mureş – Inspecţie Fiscală la SC (…) SRL cu domiciliul fiscal în (…), a fost întocmit procesul-verbal nr. 27/19.09.2013 din cuprinsul căruia rezultă că societatea respectivă s-a dovedit a avea un comportament de tip «fantomă».Prin coroborarea elementelor prezentate anterior s-a concretizat faptul că în realitate, achiziţiile declarate de SC Iucard Cardexim SRL nu au fost efectuate, iar prin includerea în categoria cheltuielilor deductibile fiscal a sumelor înscrise în declaraţia D394, obligaţiile fiscale au fost semnificativ diminuate.Corespunzător situaţiei prezentate anterior s-a procedat la recalcularea bazei impozabile şi implicit a obligaţiilor suplimentare de plată, rezultând un impozit pe profit suplimentar în cuantum total de 51.537 lei şi TVA în sumă de 77 306 lei. (…)Sesizarea penală cu nr. (…)/20.12.2017 formulată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş – Structura de Inspecţie Fiscală a fost completată prin plângerea nr. (…)/18.04.2018 formulată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş – Structura de Inspecţie Fiscală ce a fost înregistrată iniţial la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş sub nr. (…)/P/2018, iar ulterior reunită la dosarul penal cu nr. (…)/P/2017 al aceleiaşi unităţi de parchet.Potrivit actului de sesizare, urmare a Raportului de constatare încheiat la data de 06.02.2018 de către specialistul detaşat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş ce a fost transmis organelor fiscale, s-a constatat faptul că în trimestrul I al anului 2012 SC Iucard Cardexim SRL a înregistrat operaţiuni reprezentând achiziţii nereale, supuse măsurilor de simplificare, de la SC (…) SRL, în cuantum de 70.993 lei şi SC (…) SRL, în cuantum de 3.410 lei. Corespunzător situaţiei prezentate anterior s-a procedat la recalcularea bazei impozabile şi implicit a obligaţiilor suplimentare de plată, rezultând un impozit pe profit suplimentar în cuantum total de 11.904 lei”, au arătat procurorii în rechizitoriu.În toamna anului trecut, Tribunalul Bistrița-Năsăud a constatat că inculpatul a scăpat de rigorile legii, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, în condițiile în care faptele au fost comise în 2012 – 2013, însă a dispus ca acesta să achite prejudiciul constatat în dosar, la care se adaugă majorări și penalități aferente sumei până la stingerea datoriei, fiind totodată instituit sechestrul asigurător pe bunurile lui Cârdei până la concurența sumei de 80.000 lei.Curtea de Apel a menținut sentința de la BistrițaCum sentința nu a fost definitivă, atât ANAF, cât și Mircea Cârdei au formulat apel, procesul mutându-se la Curtea de Apel Cluj.Aici, cei de la ANAF au încercat să convingă instanța că de fapt prejudiciul este mai mare decât ceea ce au calculat procurorii.De cealaltă parte, Cârdei a încercat să se disculpe și a susținut că instanța de fond nu a ținut cont de tot probatoriul administrat în cauză, respectiv de declarațiile unor martori, din care nu ar fi reieșit cu certitudine vinovăția sa.“De asemenea, crede că o parte din declarațiile martorilor nu au fost reţinute în totalitate și nu au fost învederate aspecte care să trimită la vinovăţia inculpatului.Practic, din declarațiile martorilor nu reiese cu certitudine vinovăţia inculpatului, fiecare martor a dat câte o declarație, unele dintre aspectele relatate de către martor nu au fost reținute întru totul în sentință, însă majoritatea martorilor au dat aceste declarații încercând să își apere interesele personale.Apreciază că multe dintre declarațiile de la dosar, în principiu a martorilor (…), (…) şi (…) au o dublă credibilitate. Unele dintre declarații ar trebui înlăturate, având în vedere legăturile pe care inculpatul le-a avut în dosar cu părţile.În ceea ce îl privește pe acest martorul (…), în mod cert a avut un interes personal în momentul în care a declarat că nu i-au fost predate actele societății, acte care, așa cum a arătat și inculpatul, și cum se poate observa din actele de la dosar, actele au fost prezentate și predate la biroul notarial, așa cum a arătat inculpatul la data de 20.12.2013, nu doar că au fost cedate toate și predate, însă au fost și consemnate aceste aspecte și există la dosar dovezile în acest sens.Apreciază că sentința penală a Tribunalului Bistrița-Năsăud s-a bazat foarte mult pe rechizitorul întocmit în cauză, rechizitoriu care a fost întocmit pe baza aceloraşi declarații despre care face vorbire şi care consideră în continuare că au o dublă credibilitate.Nu în ultimul rând, s-a bazat foarte mult pe prezumţii de logică, neexistând, în concret, aspecte care se releve vinovăţia inculpatului.Mai mult, au fost inserate aspecte cu privire la faptul că se presupune că o persoană mai puțin înstărită nu ar fi avut niciun interes să preia o societate, însă nu s-au putut dovedi în niciun moment aceste aspecte, nu există niciun impediment ca o persoană mai puțin înstărită să nu vrea să avanseze în societate.De asemenea, solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul nu a rămas acţionar în societate, chiar dacă așa a fost sfătuit în acel moment de cei care l-au îndrumat să încheie actele juridice, pentru că acolo s-au întocmit niște acte juridice, acte de cesiune, o hotărâre a asociației, pe care cu certitudine nu le-a întocmit inculpatul, ci un jurist, dar chiar în cursul anului 2013 inculpatul a ieșit cu totul din societate și nu a rămas asociat în respectiva societate”, au reținut judecătorii clujeni din apelul formulat de Cârdei, în speranţa că va ieşi în totalitate basma curate și astfel să scape de plata prejudiciului constatat de prima instanță.De cealaltă parte, procurorii au cerut instanței să respingă ambele apeluri. Legat de cel formulat de ANAF, procurorii au arătat că vizează prejudiciul cauzat prin relaţiile cu o anumită firmă din Turda, ori pentru aceste relaţii economice nu s-a dispus trimiterea în judecată, astfel că este injustă solicitarea de a obliga inculpatul la plata prejudiciului cauzat prin aceste fapte.În ceea ce îl privește pe Cârdei, procurorii au precizat că el este cel care a administrat societatea comercială până în decembrie 2013, iar toate facturile reprezentând operaţiuni nereale au fost înregistrate în acea perioadă.“Apărarea inculpatului, cu privire la lipsa de credibilitate a martorilor (…) şi (…), la faptul că cesiunea s-ar fi făcut într-un mod dubios de către aceştia, omite că toate faptele şi facturile sunt anterioare, prin urmare, martorii nu ar fi avut niciun interes obscur în preluarea acele societăţi comerciale.Ultimele operaţiuni comerciale analizate în dosar au fost înregistrate în septembrie 2013, când societatea era administrată doar de inculpat. Cesiunea societăţii, intempestivă, care se coroborează cu celelalte probe este o dovadă foarte clară a faptelor.Nu a dorit să o închidă pentru că s-ar fi efectuat verificări şi s-ar fi impus plata datoriilor către stat, ceea ce nu s-a întâmplat.Este neverosimil ca cineva să deţină o societate, care este în regulă, funcţionează, iar în momentul în care o cesionează, să plătească toate cheltuielile, de regulă cel care cumpără societatea plăteşte acele cheltuieli.În acelaşi timp, în primă fază inculpatul a rămas acţionar majoritar, deşi ar fi putut să o cesioneze în integralitate, legea permiţându-i acest lucru, iar faptul că toate actele ar fi fost predate în acel moment, într-un birou notarial, este neverosimil, martorul (…) arată că nu a primit acele documente.Inculpatul, după ce a înregistrat facturile prin care a creat un prejudiciu statului a dorit să scape de societate.Declaraţiile celorlalţi martori coroborate cu cesiunea, care s-a realizat dubios, intempestiv, arată că inculpatul, fiind conştient de faptele săvârşite, a dorit să scape de răspundere.Inculpatul a invocat diferite motive pentru care a dorit să cesioneze, de la motive religioase, invocate la prezentul termen de judecată, la motive de sănătate sau plecarea în străinătate, motive invocate martorilor cărora le-a cesionat societatea. În realitate motivul cesionării societăţii constă tocmai în existenţa facturilor fictive”, au arătat procurorii în fața instanței de apel.La final, Curtea de Apel Cluj a menținut sentința pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, astfel că Mircea Cârdei va fi nevoit să achite prejudiciul reținut în favoarea statului.